Deputatul USR Claudiu Năsui: „POLITICIENII sunt mult mai atenți când taie de la ei decât când taie de la dumneavoastră”

Deputatul USR Claudiu Năsui consideră că – atunci când este vorba despre tăierea cheltuielilor – apar în scenariu studii, analize și audituri.

Totuși, continuă Năsui într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook, creșterile de taxe nu sunt stopate, iar totul se poate afla pe un trend ascendent „de la o lună la alta”.

„Aparent pentru tăierea cheltuielilor trebuie mereu studii, analize îndelungate, audituri. Dar pentru creșterile de taxe nu trebuie niciodată nimic. Se poate imediat de la o lună la alta. Asta se întâmplă pentru că politicienii sunt mult mai atenți când taie de la ei decât când taie de la dumneavoastră”, scrie Claudiu Năsui.

Claudiu Năsui a propus reducerea cheltuielilor bugetare de la 178 de institute de cercetare

La începutul lunii iunii a acestui an, reprezentanții USR s-au delimitat parțial de o postare a lui Claudiu Năsui. Acesta din urmă a propus reducerea cheltuielilor bugetare de la 178 de institute de cercetare, iar USR a trnsmis punct de vedere prin care „susține cu fermitate dezvoltarea cercetării și inovării în România, ca piloni esențiali pentru o economie durabilă, competitivă și conectată la agenda europeană”.

ACTUALITATE Cutremur în România, joi dimineață. Ce magnitudine a avut și unde s-a resimțit

09:26

POLITICĂ Acord de ultim moment în SUA. Blocajul bugetar din SUA care a creat haos în aeroporturi, pe cale să fie rezolvat

09:07

Fundația Friedrich Ebert Stiftung (FES) a realizat, în martie 2025, o situație a finanțării cercetării din România, folosind date EUROSTAT. Iată ce a descoperit:

„Cu un buget anual de doar 0,38% din PIB alocat cheltuielilor cu cercetarea științifică, România se afla în anul 2023 la coada clasamentului statelor europene, se arată în cel mai recent infografic publicat de Monitorul Social.

Bugetul României pentru finanțarea activităților de cercetare-dezvoltare a scăzut gradual din 2021 (0,41% din PIB) și 2022 (0,35% din PIB), ajungând în 2023 la o alocare bugetară de doar 0,38%.

• România este depășită de toate țările din Europa Centrală și de Est: Bulgaria (0,58%), Ungaria (0,63%), Slovacia (0,76%), Slovenia (1,35%), Lituania (1,01%) și se află la distanțe considerabile față de țările din Europa de Vest: Germania (2,18%), Danemarca (1,86%), Olanda (1,85%), Finlanda (1,54%) sau Suedia (1,46%).
• Cheltuielile cu activitățile de cercetare-dezvoltare sunt analizate din perspectiva alocării guvernamentale, calculate ca procent din PIB.

În ceea ce privește situația cercetătorilor care activează atât în instituțiile publice de cercetare-dezvoltare și învățământ superior din România, cât și în sectorul privat, conform datelor, în 2022 se regăseau doar 29.837 de cercetători, din care 16.078 de bărbați și 13.759 de femei.

Pentru a analiza mai departe ocuparea în sectorul cercetare-dezvoltare, un indicator important utilizat de EUROSTAT este rata ocupării pentru acest sector de activitate, calculată ca procent din total ocupării pentru fiecare țară membră UE.

Cercetătorii reprezintă acea categorie profesională de angajați care sunt implicați în activități care privesc crearea de cunoaștere științifică prin intermediul dezvoltării de concepte noi, teorii, modele de analiză sau metode și tehnici de analiză și cercetare”, se arată în această situație. (mai multe detalii AICI)

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Institutele de CERCETARE, ținta politicilor de AUSTERITATE ale lui Nicușor Dan și USR/ „O lipsă crasă de înțelegere a unor chestiuni profunde”