Descoperirea fabuloasă în Buzău: incisiv de 1,2 metri, provenit de la un MAMUT lânos contemporan cu primii oameni moderni, găsit într-o ravenă!

Un incisiv superior aparținând unui mamut lânos, contemporan cu populațiile de homo sapiens, cu primii oameni moderni, a fost descoperit într-o ravenă din comuna Săpoca. Piesa este unică prin dimensiune, reprezentând o raritate în zona de sud și sud-est a României.

Potrivit Muzeului Județean Buzău, fildeșul provine de la o specie de mamut lânos din perioada Pleistocenului târziu.

Fragmentul a fost extras din sol miercuri, 29 ianuarie, cu sprijinul autorităților locale din comuna Săpoca și predat spre conservare Muzeului Județean Buzău.

EXCLUSIV Ce s-a întâmplat, în Arestul Central, cu procurorul pistolar Radu Bucurică. Magistratul le-a mulțumit polițiștilor care l-au păzit

05:00

FINANȚE Alexandru Nazare, după avertismentul Moody’s privind legea salarizării: „Este o problemă de credibilitate pentru România”

00:02

De unde provine incisivul

„Este vorba de un incisiv, un fildeș care provine de la un exemplar de mamut lânos, reprezintă până în prezent cea mai mare piesă de paleofaună din patrimoniul instituției noastre. Piesa a fost recuperată de pe teritoriul comunei Săpoca. Pentru a o expune, ținând cont de dimensiunile ei, va trebui să facem un mobilier de expunere destinat. Are o dimensiune în desfășurare de 120 cm. Astfel de piese sunt extrem de rare în zona de sud și sud-est a României”, a declarat directorul Muzeului Județean Buzău, Daniel Costache.

Specialiștii afirmă că fragmentul provine de la o specie de mamut lânos aflată la apogeul evoluției, contemporană cu oamenii moderni.

„În perioada aceasta a Pleistocenului târziu, deja în spațiul european existau populații umane, Omul de Neanderthal până acum vreo 40.000 de ani, după care vine și se răspândește omul modern, homo sapiens.

În România există urme ale unor interacțiuni dintre om și mamut, atât pentru a-și obține hrana dar și pentru a face diferite obiecte din os de fildeș. Există un fragment de fildeș de mamut cu urme de prelucrare în situl paleolitic de la Lespezi, județul Bacău.

Descoperirea de la Buzău este importantă, pentru că sunt foarte puține piese de acest tip în sudul României. În general mamutul lânos este una dintre speciile mai mici de mamut, pentru că trăia într-un climat mai rece și atunci suprafața mai mare a corpului ar fi dus la o pierdere mai intensă a căldurii. Era acoperit cu un păr destul de des, putem să considerăm din scheletele întregi descoperite că avea undeva la 3 m înălțime și putea să ajungă până spre 8 tone în greutate”, a precizat lectorul universitar doctor al Facultății de Geologie și Geofizică a Universității din București, Ștefan Vasile.

Ce dat speră să afle cercetătorii

Fildeșul descoperit în comuna Săpoca poate oferi detalii cu privire la climatul și mediul înconjurător în care trăia la acel moment exemplarul de mamut.

„În momentul în care găsim urme ale unor specii de animale, putem vorbi și despre mediul înconjurător și condițiile existente în care au trăit ele. În ultimele 2,6 milioane de ani s-au succedat mai multe glaciațiuni și intervale mai calde.

În Pleistocenul târziu mamutul lânos apare în intervalele reci. Acum nu trebuie să ne imaginăm că totul era acoperit de gheață. Erau suprafețe acoperite total, calota glaciară scandinavă acoperea complet Peninsula Scandinavă și o parte din nordul Germaniei și Poloniei, o parte din nordul Marii Britanii, a Olandei. Mai la sud, în zona noastră au existat ghețari alpini. Climatul era mai rece, probabil cam cu 5-6 grade față de cel din prezent. Peisajul arăta puțin altfel.

Mamutul lânos are un tip de vegetație caracteristic, trăia în așa numită stepă a mamutului, nu prea existau copaci, arbuști, în schimb era zăpadă destul de multă, un climat care permitea existența vieții și a omului”, a mai subliniat Ștefan Vasile.

CITEȘTE ȘI:

Efectul jafului din Olanda: Muzeul din Buzău reconsideră împrumutarea diademei „Prințesa”, de la Gherăseni, unei expoziții din Ungaria

O specie de PLANTĂ descoperită în 1961 de către un student al Universităţii „Babeş-Bolyai” ar putea data de pe vremea mamuților și neanderthalienilor