Director ANM: Acest an agricol va fi unul dintre cei mai secetoși din istorie

Elena Mateescu, director general al Administrației Naționale de Meteorologie (ANM) susține că 2024 va fi unul dintre cei mai secetoși ani agricoli. Potrivit specialistului ANM, o bună parte din țară se confruntă în prezent cu o secetă pedologică extremă.  

„Avem secetă pedologică extremă în bună parte din ţară, dar cele mai afectate zone în care deficitul de apă este unul extrem sunt Oltenia, Muntenia, Dobrogea şi estul Moldovei, vestul Banatului şi al Crişanei. Culturile cele mai afectate sunt porumbul şi floarea soarelui. Putem spune că din cele aproape 11 luni, de la 1 septembrie 2023, când a început anul agricol curent şi până când se termină la 31 august 2024, şapte luni cantităţile de precipitaţii au fost deficitare şi trei luni la rând, din mai, iunie şi iulie, vorbim în medie de cantităţi sub normele lunare. Deci, va fi unul dintre cei mai secetoşi ani agricoli, în special pentru culturile prăşitoare”, a precizat Elena Mateescu pentru Agerpres.

Este o situație disperată în agricultură, acolo unde seceta și canicula au topit, la propriu, multe culturi din țara noastră. În aceste condiții, fermierii vor putea primi despăgubiri între 200 şi 250 de euro pe hectar pentru culturile distruse de secetă în acest an, suprafaţa calamitată până în prezent fiind de aproape două milioane de hectare la porumb şi floarea-soarelui şi de 100.000 de hectare la grâu şi rapiţă.

ARMATĂ Polonia și Ucraina au dejucat o amenințare directă la frontieră. Donald Tusk, avertizat de CIA că urmează noi provocări rusești

06:30

EXCLUSIV Toamna groazei în București, și la suprafață, și în subteran. Dacă străzile sunt sufocate de șantiere, la metrou este blocaj din lipsa trenurilor. Ce se va întâmpla de la 1 octombrie

06:00

„Calamitatea, la aproape două milioane de hectare la culturile de primăvară, porumb şi floarea-soarelui”

Sunt precizările făcute de ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, într-un an în care seceta și canicula par să-și fi pus amprenta asupra culturilor.

„Avem constituite Comisiile de situaţii de urgenţă la nivelul direcţiilor agricole, prefectură, primărie. Din estimări, calamitatea este undeva la aproape două milioane de hectare la culturile de primăvară, porumb şi floarea-soarelui, şi la 100.000 de hectare la culturile de toamnă, grâu şi rapiţă. Aici procesele verbale sunt finalizate, pentru că nu mai avem decât foarte puţin de recoltat”,a afirmat Barbu