Alexandru Nazare anunță că 2027 va fi un „an-cheie al ajustării fiscale, nu un an al creșterilor spectaculoase de bugete”. Ce spune despre deficitul bugetar

Alexandru Nazare anunță că deficitul bugetar a scăzut la 3,81% din PIB în primele 9 luni din 2026, de la 5,31% în aceeași perioadă din 2025. Valoarea acestuia a coborât de la 102,47 miliarde la 78,3 miliarde de lei, pe fondul măsurilor de consolidare fiscală. El explică, într-o postare pe Facebook, de ce 2027 va fi un „an-cheie al ajustării fiscale, nu un an al creșterilor spectaculoase de bugete”.

Veniturile bugetare au crescut cu 11,9%, ajungând la 522,69 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au urcat cu 5,5%, a anunțat Alexandru Nazare. Ministrul Finanțelor atribuie evoluția îmbunătățirii colectării și modificărilor fiscale. Totodată, acesta spune că investițiile publice au ajuns la 107,77 miliarde de lei în primele 9 luni din 2026, cu 25,15 miliarde peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.

REACȚIE Fiul lui Tudorel Toader nu va mai putea preda în cadrul Universităţii ”Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, chiar dacă măsura arestării preventive va fi anulată. Ce spune rectorul

16:48

CONTROVERSĂ Schimbare de strategie la Ceuta: 70% din migranții rămași în exclavă ar invoca persecuția din cauza orientării lor sexuale pentru a rămâne în Spania. În Maroc, homosexualitatea este pedepsită prin lege. Cum au reacționat autoritățile de la Madrid

16:35

 Loading ...

Mesajul lui Alexandru Nazare. Sursă foto: Facebook.

Ministrul Finanțelor explică faptul că fondurile europene au finanțat peste 70% din investițiile publice din acest an. Veniturile din aceste surse au crescut cu 39,8%, iar plățile pentru proiectele PNRR și alte programe europene, cu 48,8%. România a primit până acum 13,27 miliarde de euro prin PNRR și mai are de încasat 6,43 miliarde, în urma validării cererilor de plată nr. 5 și nr. 6.

Cum poate crește presiunea asupra bugetului național

Alexandru Nazare avertizează că neîncasarea unor fonduri PNRR ar putea crește deficitul bugetar. Ministrul spune că proiectele sunt evaluate pentru a verifica stadiul real și finanțarea disponibilă. România are în continuare cel mai mare deficit din UE, iar consolidarea fiscală trebuie să continue fără a sacrifica investițiile.

Încasările din TVA au crescut cu 24,8%, iar cele din contribuții de asigurări, cu 6,8%. De altfel, cheltuielile de personal au scăzut cu 4,43 miliarde de lei. Ministrul Finanțelor susține că disciplina bugetară trebuie însoțită de investiții eficiente.

„Proiecția bugetară pentru 2026 a fost construită pe ipoteza atragerii integrale a finanțărilor din PNRR programate pentru acest an. Sumele alocate sau solicitate nu sunt însă echivalente cu banii efectiv încasați. În ipoteza în care anumite sume nu vor fi validate, presiunea asupra bugetului național poate crește, în funcție de cheltuielile deja efectuate și de obligațiile contractuale asumate. În cazul componentei de granturi, neîncasarea sumelor aferente ultimelor cereri de plată ar însemna practic un minus de venituri în raport cu cheltuielile deja efectuate, cu impact direct asupra deficitului. Acest aspect trebuie luat în calcul la finalul anului.

De aceea, am solicitat ministerelor de resort clarificări privind stadiul proiectelor și evaluăm fiecare investiție în parte: ce s-a realizat efectiv, ce obligații de plată au rămas, ce proiecte pot fi finalizate în condiții realiste și ce surse de finanțare sunt certe. Trebuie să avem o imagine clară asupra costurilor și a rezultatelor înainte de a lua noi decizii bugetare. Contractele semnate, alocările prevăzute și sumele estimate nu pot fi confundate cu investițiile finalizate sau cu finanțarea efectiv disponibilă. Responsabilitatea presupune să fundamentăm deciziile pe stadiul real al proiectelor și pe resurse verificabile.

Execuția publicată azi reflectă evoluții importante, dar nu reprezintă un motiv de relaxare fiscală. România continuă să aibă cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, iar reducerea acestuia rămâne o prioritate. Consolidarea fiscală trebuie continuată cu consecvență, astfel încât să reducem dezechilibrele fără să sacrificăm investițiile care susțin dezvoltarea pe termen lung. Obiectivul este construirea unei baze financiare sustenabile pentru relansarea și creșterea economiei”, spune Nazare pe Facebook.

Acesta avertizează că dobânzile datoriei publice au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde peste nivelul de anul trecut. Ministrul atrage atenția și asupra obligațiilor bugetare restante și cere ca noile cheltuieli să fie acoperite de venituri certe.

„Presiunea asupra bugetului public rămâne ridicată. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. Această creștere reduce spațiul disponibil pentru alte priorități publice și demonstrează costul acumulării deficitelor ridicate. Cu cât statul se împrumută mai mult și în condiții mai puțin favorabile, cu atât o parte mai mare din resursele publice trebuie direcționată către plata dobânzilor, în detrimentul investițiilor și al serviciilor publice.

În paralel, statul trebuie să gestioneze în perioada următoare obligații semnificative acumulate în timp, precum titluri executorii de peste 13 miliarde de lei scadente în 2026, presiuni de finanțare în sistemul de sănătate, solicitări de decontare aferente schemelor de compensare a energiei, precum și o programare deficitară a bugetelor programelor de investiții, cu angajamente asumate constant peste creditele bugetare care pot fi asigurate în corelare cu traiectoria de reducere a deficitului. Aceste obligații au cauze, termene și stadii diferite, dar ilustrează aceeași realitate: deciziile bugetare de astăzi generează angajamente financiare care trebuie onorate și în anii următori. De aceea, planificarea bugetară trebuie să țină cont nu doar de cheltuielile curente, ci și de obligațiile deja asumate și de impactul lor asupra bugetelor viitoare. Este esențial să gestionăm aceste presiuni în limita sumelor de care dispunem, adică a veniturilor certe, fără a introduce cheltuieli noi care nu au acoperire în venituri sigure. Altfel, aceste probleme structurale nu vor putea fi rezolvate, iar costul va fi suportat de economie și, în final, de întreaga țară”, spune Alexandru Nazare.

Mesajul lui Alexandru Nazare. Sursă foto: Facebook.

Nazare: „2027 este un an-cheie al ajustării fiscale, nu un an al creșterilor spectaculoase de bugete”

Alexandru Nazare spune că bugetul pentru 2027 va fi construit în funcție de veniturile disponibile și de obiectivul reducerii deficitului. Ministrul Finanțelor avertizează că derapajele fiscale ar putea afecta ratingul României și ar scumpi împrumuturile pentru stat, companii și populație.

„Atât rectificarea bugetară, cât și construcția bugetului pentru 2027 vor fi exerciții complexe. Va trebui să corelăm veniturile estimate în mod realist cu obligațiile deja asumate, cheltuielile permanente, solicitările legitime pentru diferite indexări, contractele de investiții aflate în derulare și angajamentele de apărare prin SAFE, respectând, în același timp, traiectoria de reducere a deficitului convenită cu Comisia Europeană. 2027 este un an-cheie al ajustării fiscale, nu un an al creșterilor spectaculoase de bugete. Bugetele se vor construi pornind de la ceea ce putem finanța, nu de la ceea ce ne-am dori să cheltuim.

Spațiul fiscal este limitat, iar prioritățile trebuie stabilite transparent, responsabil și strategic. Nu toate proiectele pot fi finanțate în același ritm, iar fiecare angajament nou trebuie evaluat atât prin prisma beneficiilor economice și sociale, cât și a costurilor pe care le generează pe termen scurt și lung. Nu putem angaja cheltuieli suplimentare fără să identificăm sursele de finanțare și fără să evaluăm impactul acestora asupra deficitului și datoriei publice.

Miza rămâne credibilitatea financiară a României. Nu ne permitem derapaje fiscale care să mențină presiunea asupra costurilor de finanțare și să crească riscul unor decizii nefavorabile din partea agențiilor de rating. O eventuală deteriorare a ratingului de țară ar putea conduce la împrumuturi mai scumpe pentru stat, la costuri de finanțare mai mari pentru companii și, indirect, pentru cetățeni, precum și la diminuarea resurselor disponibile pentru dezvoltare. România trebuie să continue consolidarea fiscală și gestionarea prudentă a finanțelor publice, pentru a limita aceste riscuri și a proteja stabilitatea economică pe termen lung”, continuă Nazare.

Alexandru Nazare susține că orice cheltuială permanentă trebuie acoperită de venituri sigure. Ministrul Finanțelor spune că rectificarea bugetară și bugetul pentru 2027 trebuie să se bazeze pe estimări realiste, priorități clare și disciplină fiscală.

„Principiul care trebuie să ghideze toate deciziile bugetare din perioada următoare este clar: nicio cheltuială permanentă fără o sursă permanentă de finanțare. Orice cheltuială pusă în plus trebuie să aibă o sursă de venit care să susțină cheltuiala. Dacă nu are, înseamnă împrumut – iar împrumuturile statului se plătesc, în timp, tot din banii oamenilor: fie prin taxe mai mari, fie prin inflație și dobânzi care le erodează economiile și puterea de cumpărare.

Rectificarea bugetară și, ulterior, bugetul pentru 2027 trebuie construite pe cifre realiste, obligații evaluate riguros și priorități sustenabile, nu pe proiecții optimiste care să transfere costurile deciziilor de astăzi către generațiile următoare.

Un stat responsabil nu promite mai mult decât poate finanța, nu își construiește bugetul pe venituri incerte și nu sacrifică stabilitatea financiară pentru rezultate de moment. Consolidarea fiscală, investițiile eficiente și disciplina în cheltuirea banului public trebuie să funcționeze împreună. Aceasta este condiția pentru o economie mai competitivă, finanțe publice sustenabile și o creștere economică de care să beneficieze toți românii”, conchide Alexandru Nazare.

Sursă foto: Facebook, Mediafax Foto