Dosarul ”Roșia Montană”. Rusia, China și Ungaria decid dacă România exploatează sau nu depozitul de 30 de miliarde USD. Cum acționează ”filiera franceză” prin Dacian Cioloș și Corina Șuteu

Rusia, China și Ungaria vor decide – duminică, 25 iulie – dacă România își va exploata sau nu depozitul de 30 de miliarde USD de la Roșia Montană. Însă, dincolo de analiza dosarului ”Roșia Montană” depus de țara noastră, interesele ”din umbră” își fac simțită prezența, iar ”filiera franceză” este parte integrantă în acest scenariu complicat.

Dosarul ”Roșia Montană” a fost elaborat în anul 2016 de Ministerul Culturii – Institutul Național al Patrimoniului. Ulterior, a fost depus la Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO, în luna ianuarie 2017.

În martie 2017, Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO a confirmat faptul că dosarul întrunește toate cerințele tehnice privind nominalizările pentru Lista Patrimoniului Mondial menționate în Ghidul Operațional al Convenției și, prin urmare, dosarul a fost transmis către Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor (ICOMOS) pentru evaluare și a urmat, ulterior, parcursul procedural care a condus la cele două recomandări ale ICOMOS de înscriere a Roșiei Montane în Lista Patrimoniului Mondial (2018, 2021).

Potrivit unui comunicat oficial, Comitetul Patrimoniului Mondial UNESCO va începe – din 24 iulie – să înscrie site-uri nominalizate pe lista UNESCO, începând cu nominalizările care nu au putut fi analizate anul trecut.

Patruzeci și două de nominalizări la Lista Patrimoniului Mondial vor fi examinate în timpul sesiunii, inclusiv 24 trimise pentru 2020 și 18 trimise pentru 2021. Printre acestea se numără 35 de situri culturale, 6 naturale și 1 mixte (atât culturale, cât și naturale).

O tragedie din punct de vedere economic

Astfel, duminică, 25 iulie, Comitetul Mondial UNESCO – care include 21 de tari, inclusiv Rusia si China – va decide dacă România își exploatează depozitul de 30 de miliarde USD de la Roșia Montană. Comitetul va fi prezidat de Tian Xuejun, viceministru al Educației și Președinte al Consiliul Național al Republicii China pentru UNESCO.

Delegația Federației Ruse va fi condusă de Alexander Kuznetsov – ambasador, delegat permanent la UNESCO, iar delegația Ungariei de Zsolt Füleky, secretar de stat adjunct pentru arhitectură, construcții și protecția patrimoniului.

În cazul în care Comitetul Mondial UNESCO va decide includerea în patrimoniul UNESCO a ”Peisajului Minier Roşia Montană”, Roșia Montană nu va putea fi exploatată.

În astfel de condiții, potrivit multor specialiști, România va înregistra daune de câteva miliarde. Dar România va mai pierde încă aproximativ 20 miliarde USD prin neexploatare (atât îi revenea României, ca și redevență, daca se exploata). Se poate vorbi, astfel, de o adevărată tragedie din punct de vedere economic, susțin analiști econmici.

Comitetul Mondial UNESCO include 21 de țări

Foarte interesant este că, la sesiunea Comitetului Mondial UNESCO desfășurată în anul 2018, cel mai mare susținător al listării Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO a fost… Ungaria. Comitetul Patrimoniului Mondial a decis să amâne înscrierea Roșiei Montane în Patrimoniul UNESCO, în urma unei solicitări a Guvernului României, iar Ungaria a fost singurul stat care s-a opus – într-o primă fază – acestei amânări.

Delegația europeană va include – pe lângă Rusia și China – Bosnia Herțegovina, Norvegia și Spania. Africa este reprezentată de Egipt și Africa de Sud, dar și țări că Etiopia, Uganda sau Mali. Asia și Orientul Mijlociu includ delegațiile Bahrain, China, Kyrgyzstan, Oman, Thailand, Arabia Saudită.

Continentele americane sunt reprezentate de Federația Sfântul Kitts și Nevis, Guatemala și Brazilia.

Audrey Azoulay, membră a Partidului Socialist Francez, și ”ramificația” Corina Șuteu-Dacian Cioloș

Interesant este faptul că Directorul General al UNESCO este franțuzoaica Audrey Azoulay, membră a Partidului Socialist Francez. Născută în 1972, Audrey Azoulay ocupă această funcție din 2017, devenind a doua femeie-lider a organizației. Anterior, Audrey Azoulay a fost ministru al Culturii, în Franța,  în guvernul condus de Manuel Valls (în perioada 2016 – 2017).

Conform unor surse din interiorul Institutului Național al Patrimoniului, coordonatorii redactării dosarului UNESCO – respectiv Ștefan Balici,  actualul șef al Institutului Național al Patrimoniului, colaborator auto-declarat al Fundației Soros în România din 2009, și Irina Iamandescu, Focal Point UNESCO pentru Romania – ”au o relație apropiată cu Audrey Azoulay și se coordonează aproape zilnic cu aceștia pentru a avansa Roșia Montană în UNESCO”.

Însă trebuie neapărat amintit că doamna Audrey Azoulay are o relație apropiată și cu Corina Șuteu, fost ministru al Culturii. Cele două s-au simțit confortabil una lângă cealaltă în luna mai a anului 2016, la Cannes, atunci când au semnat un protocol privind filmul românesc.

La semnarea documentului –  Convenția de Cooperare între Centrul Național al Cinematografiei din România și Le Centre national du cinéma et de l’image animeé din Franţa – au participat Audrey Azoulay, ministrul Culturii și Comunicării Franța, Christophe Tardieu, director general al CNC Franța, Corina Șuteu, ministrul Culturii România, Anca Mitran, director general al CNC România și Luca Niculescu, ambasadorul României la Paris.

În 2017, Corina Șuteu a inițiat dosarul Roșia Montană UNESCO, în timp ce apropiata ei, Audrey Azoulay devenea Director General UNESCO.

La fel de interesant este și că premier al României – la acel moment – era Dacian Cioloș, un politician despre care se spunea, în mod insistent, că întreține ​legături foarte strânse cu Franța.

Dar relația nu era limitată doar la soția franceză a omului politic. Dacian Cioloș, de altfel, a semnat și el – cu “mare plăcere și onoare” – dosarul de listare a Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO.

Bogdan Gheorghiu, ministrul Culturii: ”Nu putem pleda decât pentru patrimoniu”

Bogdan Gheorghiu, ministrul Culturii, a declarat că ministerul nu poate pleda, în dosarul listării ”Roșiei Montane” la UNESCO, ”decât pentru patrimoniu”, pentru ”continuarea procedurii”.

”Noi, ca Minister al Culturii, nu putem pleda decât pentru patrimoniu, pentru ceea ce înseamnă binele patrimoniului. Nu putem avea altă poziţie decât cea prin care pledăm pentru continuarea procedurii, pentru că UNESCO nu va veni cu bani, nu va veni nici cu alte legi de protecţie asupra acelui obiectiv. Dar înseamnă o zonă de consultanţă şi de expertiză care ajută în ceea ce înseamnă salvarea patrimoniului de acolo. Am avut discuţii destul de deschise, unele destul de aprinse. Pe 25 iulie se discută dosarul Roşia Montană, dacă nu apare nicio decizie între timp”, a declarat ministrul Culturii.