DRUMURILE spectaculoase unde vei găsi peisaje idilice spre marile lacuri din România. Călătorii prin Clisura Dunării, Transalpina și Cheile Bicazului

Drumurile care leagă cele mai spectaculoase lacuri de acumulare din România sunt adevărate atracții turistice, transformând călătoria într-o experiență de neuitat prin peisaje de poveste, locuri încărcate de istorie și inginerie grandioasă.

România ascunde câteva dintre cele mai spectaculoase trasee rutiere din Europa, care șerpuiesc printre munți, defilee și pe maluri de lacuri artificiale de o frumusețe tulburătoare.

Clisura Dunării, Transalpina și Cheile Bicazului nu sunt doar simple drumuri, ci adevărate destinații turistice în sine, cu priveliști dramatice, povești impresionante și urme vizibile ale trecutului.

DEZVĂLUIRI Cum se comportă Nicușor Dan în vizitele la rudele din Făgăraș. Verișoara președintelui rupe tăcerea: „Funcția nu l-a schimbat deloc”

22:06

ACUZAȚII Fostul consilier al lui Traian Băsescu, cercetat de DIICOT pentru pornografie infantilă, reclamă că i-a intrat cineva în casă și dă vina pe șeful SPP

22:00

Clisura Dunării și lacul Porțile de Fier I, acolo unde fluviul a fost „îmblânzit”

Cel mai mare lac de acumulare din România, Porțile de Fier I, este un sector de 130 de kilometri al Dunării, unde fluviul a fost înălțat și lărgit pentru a permite funcționarea celei mai mari hidrocentrale din țară și navigația navelor de mari dimensiuni.

Amenajat în anii ’60 de ingineri români și sârbi, lacul se întinde de la barajul Porțile de Fier, în Gura Văii (Mehedinți), până în apropierea localității Baziaș, la granița cu Serbia. Cu o suprafață de 700 km² și o putere instalată de 1.200 MW, hidrocentrala a fost inaugurată în 1972 de Nicolae Ceaușescu și Iosif Broz Tito.

Dar proiectul a avut și un preț: insula Ada Kaleh și mai multe localități au fost complet scufundate. Unele clădiri au fost dinamitate sau lovite de tancuri, în cadrul unei producții cinematografice de propagandă – Asaltul, filmat în anii ’60 la Orșova.

Pe malul românesc, turiștii pot descoperi șoseaua DN57, care urmează linia fluviului prin Clisura Dunării, între Baziaș și Orșova – o rută spectaculoasă cu priveliști asupra Cazanelor Dunării, a stâncilor abrupte și a sculpturii gigantice Chipul lui Decebal, săpată în stâncă, potrivit Adevărul.

Transalpina și lacurile alpine Vidra și Oașa, între istorie, legendă și natură

Cea mai înaltă șosea din România, Transalpina, traversează Munții Parâng și oferă acces către două dintre cele mai frumoase lacuri artificiale din zona montană – Vidra și Oașa. Construită parțial în anii ’30 și asfaltată complet abia în anii 2000, Transalpina leagă județele Vâlcea, Gorj, Alba și Sibiu pe o distanță de circa 150 de kilometri.

Sursa foto: Profimedia images

Lacul Vidra, situat în apropierea stațiunii Voineasa, a fost creat în anii ’60 pentru amenajarea complexului Lotru-Ciunget, cea mai puternică hidrocentrală de pe râurile interioare (510 MW). Zona trebuia să devină un complex turistic destinat Jocurilor Olimpice de iarnă, iar șoseaua din jurul lacului fusese botezată Europa 15.

La 30 de kilometri distanță, lacul Oașa completează peisajul cu apele sale adânci și liniștite, barajul fiind traversat de Transalpina. În apropiere se află cetăți dacice (Căpâlna), sate săsești și trasee montane spre tabere militare romane antice, toate oferind turiștilor o incursiune în istoria milenară a locului.

Cheile Bicazului și lacul Izvorul Muntelui, inima spectaculoasă a Carpaților Orientali

În Carpații Orientali, lacul Izvorul Muntelui – Bicaz este cel mai mare lac artificial de pe râurile interioare ale României. Barajul de 127 de metri înălțime a fost finalizat la începutul anilor ’60, ca parte a complexului hidroenergetic Bicaz, prima mare realizare din acest domeniu în România.

Drumul care oferă acces spre acest lac este DN12C, ce străbate Cheile Bicazului, una dintre cele mai spectaculoase formațiuni carstice din țară. Legătura între Gheorgheni și Piatra Neamț se face pe o rută de 90 de kilometri, cu serpentine dramatice, stânci verticale și priveliști de neuitat.

Sursa foto: Profimedia images

Pentru amenajarea lacului Bicaz, peste 20 de localități au fost strămutate, iar 18.000 de oameni, inclusiv deținuți politici, au fost aduși să lucreze la construcție. Satele Răpciune, Cârnu și Rețeș au fost șterse complet de pe hartă, iar locuitorii din Hangu sau Fârțagi au fost nevoiți să-și dezgroape morții și să-i mute pe dealuri, pe un sinistru „drum al morților”.

Fie că e vorba despre Clisura Dunării, Transalpina sau Cheile Bicazului, drumurile care duc spre marile lacuri artificiale ale României nu sunt doar impresionante din punct de vedere peisagistic.

Ele spun povești despre curajul și sacrificiul din timpul marilor proiecte de infrastructură, despre așezări dispărute și monumente salvate, despre natura care a fost modelată de om, dar și despre istoria milenară a locurilor străbătute.

Pe aceste șosele de vis, călătoria devine ea însăși destinație.