Energia, colacul de salvare al statului. Specialiștii explică de ce nu ne putem aștepta prea curând la scăderea facturilor la energie

În ultimii ani, românii se confruntă cu facturi extrem de scumpe la energie electrică, în această iarnă România devenind oficial țara europeană cu cea mai scumpă energie. Această conjunctură a liberalizării pieței de energie servește actualei guvernări, care beneficiază de prețurile mari la facturi pentru a mai echilibra deficitul. O analiză a Asociației Energia Inteligentă, care apără drepturilor consumatorilor de energie români,  arată că aceasta a devenit o sursă strategică de bani, de care nu are niciun interes să se lipsească prea curând, în ciuda retoricii politicienilor care anunță plafonări de prețuri și preț administrat de stat de la 1 aprilie 2026.

Astfel, ”energia a fost adusă de politicieni în condiția de coloană bugetară prin vehicularea în ochii românilor a crizei energetice. Nimeni nu dorește să dea înapoi, chiar cu riscul sărăcirii populației”, arată Asociația Energia Inteligentă (AEI).

FLASH NEWS Propunere surpriză din partea Procurorului General al României, Alex Florența. Dacă ideea va fi aplicată, va zgudui din temelii DIICOT

13:14

NEWS ALERT Ciprian Ciucu a fost boicotat de PSD, AUR și PUSL în Consiliul General. Primarul îi acuză de „șiretlic”

12:48

Odată cu liberalizarea pieței, din 2021, România nu mai are un buget „neutru energetic”

Specialiștii acesteia consideră că, România nu mai are, după 2021, un buget „neutru energetic”. Cifrele arată clar că fiscalitatea din energie a devenit una dintre cele mai importante coloane de susținere a finanțelor publice.

• Această realitate pune mari semne de întrebare referitor la politicile de preț, plafonările și așa zisa „energie ieftină administrativă” pe care statul le invocă public.

Metodele care te ajută să reduci facturile la energie electrică și gaze naturale. Cum diminuezi costurile lunare

Instrumentele prin care statul face o avere din energie

Iată în continuare prezentate principalele metode prin care bugetul statului face bani frumoși din piața de energie.

A. Impozite directe pe companiile din energie. Energia contribuie substanțial la bugetul de stat, prin instrumente fiscale clasice, dar cu o greutate mult mai mare decât ​​alte sectoare:

• Impozitul pe profit – aplicabil tuturor companiilor, inclusiv celor energetice.
• Impozitul pe dividende – în 2025 rămâne la 10%, urmând să crească la 16% din 2026.
• Taxe suplimentare pentru companii mari – mecanisme sectoriale sau pe cifra de afaceri.

Trebuie precizat că, în perioadele de prețuri ridicate, firmele din energie devin multiplicatori fiscali. În consecință, profitul lor se transformă în dividende către buget.

B. Redevențe și taxe petroliere. Statul încasează redevențe pentru exploatarea zăcămintelor de petrol și gaze. Începând cu anul 2026 va exista o creștere de aproximativ 40% a redevențelor onshore negociate cu operatorii cu un impact direct și imediat asupra veniturilor. Redevențele sunt sensibile la volumele de producție și prețul internațional, mai arată specialiștii citați.

C. TVA aferent energiei. TVA este, de departe, cel mai vizibil câștigător al scumpirilor energiei electrice, gazelor naturale și carburanților. Cota standard rămâne 21% în 2026. Însă, impactul este evident mare în perioadele de volatilitate. Când prețul crește cu 30%, baza de impozitare crește automat. Bugetul câștigă fără să modifice nicio lege.

D. Impozite și contribuții pe salarii. Sectorul energetic are salarii peste media națională. Asta înseamnă și dări către stat pe măsură: impozit pe venit, CAS, CASS mare.

E. Accize, taxe și tarife. Statul încasează multiple taxe de la companiile care activează pe piața de energie, accize pe carburanți – cea mai stabilă sursă de venit, taxe de mediu și certificate de emisii și impozite suplimentare pe cifra de afaceri (din 2025 – 0,5%). Accizele sunt aproape independente de preț. TVA-ul, în schimb, este hiper-sensibil.

F. Dividende ale companiilor de stat din energie. Statul deține participanții importante la diverse companii din energie, în urma cărora încasează an de an dividende.

VENITURI DIN ENERGIE – STRICT BUGET DE STAT România, 2020–2025 (estimări AEI) (miliarde de lei)

Fără veniturile din energie, deficitul era de 1o-12%

Statut are un stimulent tacit pentru menținerea prețurilor mai ridicate, deși discursul public susține contrariul. Politicile de „energie ieftină” sunt anti-buget. Politicile de „energie scumpă” sunt anti-consumator.

Din nefericire, bugetul statului s-a obișnuit cu acești bani. Dependența de energie introduce volatilitate într-un buget deja tensionat, mai notează AEI.

Facturile la energie termică se majorează de la 1 noiembrie 2025.

Între 2020 și 2025, veniturile directe din energie la bugetul de stat au variat între 45 și 83 de miliarde de lei anual. În aceeași perioadă, între 43–63% din deficit a fost sprijinit de veniturile din energie. Fără aceste prețuri ridicate, deficitul ar fi urcat la 10–12% din PIB.

Plafonările nu au anulat beneficiul bugetar. Chiar dacă statul a compensat facturi creșterea nominală a TVA, accize, profiturile excepționale din energie au rămas dominante. Statul a redistribuit, dar a și încasat masiv.

Cum funcționează încasările la buget în două mari scenarii

Iată o analiză pentru 2026–2027 a importanței banilor din energie încasați de stat și mai ales a mizei menținerii controlului asupra prețului la energie invocând protejarea populației:

• Scenariul A – PREȚURI MEDII MAI MARI
  (prețul energiei electrice  stabil / prețul gazelor +15% / prețul carburanților +10%)
• Scenariul B – PREȚURI MEDII MAI MICI (prețul energiei electrice  -30% / prețul gazelor -15% / prețul carburanților stabil)

Diferența dintre „energie scumpă” și „energie ieftină”, în 2026–2027, înseamnă 23 miliarde lei la bugetul de stat

Explozia prețurilor la energie din anii 2022–2023 a fost percepută public drept o criză la nivelul populației și al industriei. Pentru buget, însă, a fost un șoc pozitiv de venituri.

Energia a ajuns să susțină aproximativ 45–63% din deficitul bugetar în 2022–2025. Fără această contribuție excepțională, deficitul ar fi depășit 10–12% din PIB — nivel care pune în pericol stabilitatea macroeconomică și angajamentele europene asumate de România.

RECOMANDAREA AUTORULUI

Vom fi independenți energetic din 2028, cum a promis ministrul Energiei? Doi faimoși economiști susțin că ar fi un vis imposibil. ”România nu va fi independentă energetic în anul 2028. Și nici în anul 2030 și nici în anul 2040”