EXCLUSIV | Religia la bac, pe mâna ”Parlamentului suveran”. ”Dezbatem enorm și în timpul ăsta școlile se prăbușesc pe copii, profesorii sunt agresați”

Religia ar putea deveni materie opțională la bacalaureat, pentru prima dată în istoria examenului de maturitate, după ce Comisia pentru învățământ din Camera Deputaților a votat amendamentul prin care a  aprobat solicitările Bisericii Ortodoxe Române. Expertul în educație Marian Staș a spus, într-un interviu pentru Gândul, că deplânge întreaga situație în care tema religie a acaparat întreaga agendă publică, în detrimentul altor discuții care ar conta cu adevărat în ceea ce privește viitorul educației românești. 

Marian Staș susține că, în contextul actual, nu are o perspectivă optimistă asupra școlii viitorului, mărturisind că se așteaptă „să sporească numărul de absolvenți mediocri în învățământul preuniversitar, deoarece legea ca atare este un construct profund mediocru, fără niciun fel de legătură cu ceea ce înseamnă nevoi transformaționale de secol XXI”.

Religia ca probă opțională la bacalaureat a fost introdusă pentru elevii de la profilul uman, specializările filologie și științe sociale. Decizia din Comisie trebuie să fie validată de plenul Camerei Deputaților. Ulterior, proiectul de lege va fi dezbătut de Senat, cameră decizională, unde poate fi modificat.

Ministrul Educației spune că Guvernul și-a asumat proiectul noii legi a educației, dar pentru ce va avea el în plus sau în minus, ”Parlamentul este suveran”.

„Este o oportunitate ratată și, practic, nația are ce merită”

„Eu văd această decizie ca pe o conivență între o clasă politică mediocră și dominată de calcule meschine și un cult religios majoritar, care își consolidează în felul ăsta componenta de putere și de influență în învățământul preuniversitar, în sistemul public al educației.

Deplâng la modul cel mai serios faptul că, în această perioadă, cea mai importantă conversație despre educație – și anume cea legată de planurile cadru, cea legată de modelele curriculare, au lipsit cu desâvârșire din spațiul public și din cel politic, și din cel de politici publice, cu o singură excepție – povestea orei de religie. Ca și cum n-ar mai fi nimic altceva pe lume decât ora de religie.

Este păcat, este o oportunitate ratată și, practic, nația are ce merită în momentul de față, pentru că eu nu am auzit până acum vreo constituantă care să transmită un mesaj important, clar, tranșant cu privire la ceea ce înseamnă nevoia critică de alte planuri cadru.

Și atunci când or ieși la fel de proaste cum sunt astea de acum, să nu ne mirăm și să ne acceptăm soarta, pentru că nu am fost în stare ca nație să întoarcem căruța asta importantă și s-o punem așa cum trebuie în ordinea firească a lucrurilor”, susține expertul în educație.

„Asta nu înseamnă decât impostură politică dată pe față”

Marian Staș susține că o școală aservită politic nu încurajează sub nicio formă calitatea educației, ci, dimpotrivă, funcționează fără legătură cu ceea ce înseamnă, cu adevărat, binele copiilor.

Expertul în educație consideră că actualul format al legilor educației este, cel mult, de nota 6, justificând afirmația sa prin faptul că nu aduce transformările esențiale pentru felul în care funcționează, în care există copiii, viața și școala ca atare.

„Am să vă dau doar un exemplu – care nici măcar nu a fost enunțat ca atare – de statut second-hand al directorilor școlilor publice, care nu au voie să-și angajeze profesori, spre deosebire de directorii școlilor particulare, care au voie să-și conducă interviurile de angajare ale profesorilor. Asta mi se pare revoltător. Nimeni nu a țipat în legătură cu această chestiune.

 Ca să fie grotescul și mai profund, directorii semnează acte individuale cu părinții, garantându-le calitatea educației copiilor lor în școlile pe care le conduc, dar, ce să vezi, directorii pot să-și angajeze doar personal administrativ, contabil, de serviciu, dar nu profesori. Asta nu este școală de secol XXI.

Este un proces crunt, nu de politizare, ci de școală aservită politic – în care singurul lucru care contează sunt dividendele de putere și influență pe care clasa politică, în conivență cu sindicate, culte etc., le joacă pentru beneficiul propriu – absolut fără legătură cu ceea ce înseamnă binele copiilor.

Legea asta este o lege de nota 6, cel mult, pentru că nu aduce transformările esențiale pentru felul în care funcționează, în care există copiii ăștia, viața și școala ca atare, cu sânge rece.

Sunt ani și ani de când lucrurile se petrec la fel. Cel mai grotesc exemplu de golăneală politică este prorogarea an de an a acelui articol din Legea organică a Educației, care spune că investiția în Educație este de 6% din PIB, când, în fiecare an, de zece ani de zile, vedem 3%, 2%. Asta nu înseamnă decât impostură politică dată pe față”, a conchis Marian Staș.

„Religia trebuie tratată ca orice altă disciplină și elevii să decidă„

Discuțiile despre subiectul religie ca materie de bacalaureat au fost mult polemizate și duse într-o zonă de dezbatere pro sau contra. Religia nu ar trebui să acapareze alte discipline și nici să se pună în discuție o pondere a ei contra a ceva, ci elevul este cel care trebuie să decidă liber, fără impuneri sau alte prejudecăți, ceea ce vrea să facă, susține expertul în educație Ovidiu Pânișoară, directorul Departamentului de Formare a Profesorilor de la Universitatea din București.

Expertul în educație consideră că, dacă un elev are o deschidere spre domeniu, nu ar trebui să fie niciun impediment în a alege religia ca materie de bacalaureat, mai ales dacă va urma ulterior cursurile Facultății de Teologie.

„Noi nu tratăm problema asta cu obiectivitate sau cu relaxare, o tratăm cu prea multă pasiune. În mod normal, o disciplină, oricum ar fi ea, ar trebui să poată să fie aleasă ca disciplină de finalizare la bacalaureat, în afara unui trunchi comun foarte serios. Să zicem că ar fi matematică, română, după care ar putea să fie alte discipline alese.

În momentul în care ai capacitatea să alegi un lucru, de ce nu l-ai alege ca să mergi mai departe? Asta nu exclude faptul că disciplina religie nu ar trebui să acapareze alte discipline, nu ar trebui să se pună o pondere de religie contra ceva. Trebuie tratată ca orice altă disciplină, ca desenul, ca muzica.

Dacă cineva are o deschidere spre domeniul respectiv, de ce nu ar alege religia, de ce nu ar avea opțiunea aceasta, dacă ulterior copilul merge la Facultatea de Teologie? Să-i lăsăm să decidă. Dar noi asta nu facem, ci noi decidem pentru ei.

Și atunci dacă cineva vrea să dea la muzică, să dea la muzică, dar să ne asigurăm că ceea ce dă la muzică are aceeași întindere și complexitate cu ceea ce dă altă materie. Să nu devină materii ușoare, ci pur și simplu să avem același lucru și doar să ne gândim la opțiunea copilului. În momentul în care cineva alege pentru sine, atunci este liber”, a spus Ovidiu Pânișoară.

„Viitorul acestei țări este copilul, trebuie să știm cum să-l dezvoltăm cât mai bine”

Expertul în educație consideră însă că nu ar fi trebuit să intervină cultele în această problemă și să spună dacă să fie lucrurile într-un fel sau în altul.

”Din păcate, povestea a fost foarte mult polarizată. Pentru că, într-adevăr, în opinia mea, cultele nu ar fi trebuit să se bage în domeniul respectiv. Nici măcar cultul nostru ortodox. Nu mi se pare firesc nici măcar aici să vină să spună cum ar fi trebuit să fie lucrurile într-un fel sau altul. Da, pot să aibă o părere, o poziție, o imagine, dar atât. Întotdeauna vom avea elemente pro și contra.

Noi suntem foarte stresați pe fiecare lucru, dezbatem enorm, cântărim milimetric totul. Și în timpul ăsta, școlile se prăbușesc pe copii, în timpul ăsta, profesorii, unii sunt agresivi, alții sunt agresați de elevi, în timpul ăsta, toate lucrurile care contează cu adevărat intră într-un con de umbră. Până la urmă, viitorul acestei țări este copilul și eu trebuie să știu cum să-l dezvolt cât mai bine, încât să-i fie lui bine”, a mai spus expertul în educație Ovidiu Pânișoară.

Religia ca probă la bacalaureat, între opinia elevilor și cea a bisericii

Religia nu poate fi probă de examen la finalul liceului, în condițiile în care nu este materie obligatorie, susține președintele Asociației Elevilor din București și Ilfov, Ana Costache.

„În primul rând, pentru că orice copil se poate retrage oricând de la religie, aceasta nu e obligatorie, deci nu poate fi materie de bacalaureat. În al doilea rând, se presupune că la bacalaureat se evaluează cunoștințe validate științific și academic. Cum s-ar putea evalua morala creștină cu note de la 1 la 10?

În ultimul rând, ce fel de competențe se formează prin studiul religiei în școală? Deoarece, în România, religia se predă dogmatic și confesional, mai degrabă rolul ei în programa școlară este acela de a transmite de la o generație la alta anumite confesiuni”, a spus, pentru Gândul, președintele Asociației Elevilor din București și Ilfov.

De cealaltă parte, Biserica Ortodoxă Română consideră că aprobarea religiei ca materie eligibilă la bacalaureat este un act firesc, împlinit în perfectă concordanță cu statutul unei discipline care face parte din trunchiul comun al programei școlare.

”Este un act care, simultan, responsabilizează și mai mult cultele religioase. Acestea trebuie să propună și să susțină constant o tematică demnă de statutul cultural al acestei materii studiate în școală, rolul acesteia din urmă fiind transmiterea cunoașterii formatoare atât intelectual, cât și moral”, a transmis Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.

Deputații au spus ”da” religiei la bacalaureat

Deputații din Comisia pentru învățământ au adoptat amendamentul potrivit căruia religia poate fi materie opțională la bacalaureat. Decizia finală aparține însă plenului Camerei Deputaților, care poate valida sau invalida amendamentul. Ulterior, proiectul de lege va fi dezbătut și de Senat, cameră decizională, unde poate fi modificat față de varianta care va fi adoptată de Camera Deputaților.

Întrebată despre acest subiect, care a suscitat discuții ample în spațiul public, Ligia Deca, ministrul Educației, a spus că „Parlamentul este suveran.”

Eu nu pot anticipa ceea ce Parlamentul va decide, Parlamentul este suveran. Noi suntem aici să oferim punctul nostru de vedere tehnic şi, sigur, să justificăm, să motivăm varianta de lege care a ajuns în Parlament şi pe care ministerul şi-o asumă. (…) 

În ceea ce priveşte, de exemplu, religia la examenul de bacalaureat, spun şi acum ceea ce am spus şi atunci: religia – sau, mă rog, materii din zona teologică – există la bacalaureat deja pentru liceele vocaționale teologice. Discuția pentru extinderea acestei posibilități este în continuare în desfășurare”, a precizat ministrul Educației.

Potrivit amendamentului adoptat, examenul naţional de bacalaureat constă în susţinerea probelor scrise, obligatorii, specifice profilului sau specializării şi sunt desfăşurate după cum urmează:

• pentru profilul umanist, specializarea știinţe sociale, din filiera teoretică – două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la istorie şi o probă la o disciplină relevantă pentru profilul umanist, la alegere între Geografie şi ştiinţe socio-umane, şi anume: logică, psihologie, sociologie, economie, filosofie sau religie;
• pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretică – două probe scrise, dintre care o probă obligatorie, la limba şi literatura unei limbi de circulaţie internaţională şi o probă la o disciplină relevantă pentru profilul umanist, la alegere între istorie, geografie sau ştiinţe socio-umane, între care: logică, psihologie, sociologie, economie, filosofie sau religie.

Cererea de înscriere la ora de religie va fi valabilă pentru toată perioada de școlarizare în învățământul preuniversitar sau până la schimbarea opțiunii.

Articolul 84, alineatul 2 adoptat este următorul: „Înscrierea elevului pentru a frecventa orele de religie se face prin cererea scrisă a elevului major sau a părinților / reprezentantului legal pentru elevul minor. Schimbarea acestei opțiuni se face tot prin cererea scrisă a elevului major sau a părinților/ reprezentantului legal pentru elevul minor.”

La articolul 84, s-a adoptat alineatul 3, privind avizul cultelor religioase pentru profesorii de religie: „Disciplina religie poate fi predată numai de personalul didactic calificat, conform prevederilor prezentei legi și avizat de cultele religioase recunoscute oficial de stat, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului Educației. În conformitate cu metodologia, Ministerul Educației încheie protocoale de colaborare cu cultele religioase recunoscute de stat”.

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV| Religia la bacalaureat, între Doamne ajută și Doamne ferește! Ce spun elevii, părinții și experții despre ”evaluarea” moralei creștine

VIDEO | Ligia Deca prezintă Legile Educației: Examenul de Bacalaureat se va plia pe fiecare profil / Cresc bursele / Evaluarea Națională rămâne în forma de până acum / Învățătorii trebuie să aibă studii superioare

Ligia Deca, precizări legate de Legile Educației: „Modificările nu vor intra în vigoare peste noapte”