EXCLUSIV VIDEO | Aproape 2,5 milioane de români nu au fost intervievați la recensământ pentru că au fost de negăsit. Sociolog: ”Sunt foarte multe case goale despre care nimeni nu a putut să dea o referință. Au plecat străzi întregi”

Aproape două milioane și jumătate de români nu au fost găsiți la recensământ pentru a fi intervievați, dar ei au fost numărați și se regăsesc printre cele peste 19 milioane de persoane din populația rezidentă a României. Sociologul Marin Burcea, profesor la Universitatea București, a spus, într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV, că deși nu s-au publicat date exacte despre numărul românilor plecați în diaspora, recensământul a relevat cât de puternic este fenomenul de depopulare a României, fiind cazuri în care au plecat străzi întregi și nimeni nu mai poate da vreo referință despre proprietari. 

Potrivit rezultatelor provizorii ale recensământului, populația rezidentă a României este de 19.053.815 persoane, ceea ce reprezintă o scădere de peste un milion de locuitori față de recensământul din 2011.

JUSTIȚIE Primul denunț penal împotriva „acaparării Justiției” a fost depus la Parchetul General. Ce a sesizat un celebru avocat în legătură cu Recorder și acuzațiile la adresa Ministrului Justiției

15:34

SOCIAL Am făcut calculul complet. Cât costă o înmormântare în 2026. Incinerarea este mai ieftină

15:32

Sociologul spune că au fost străzi întregi de case la care, la recensământ, nu au mai fost găsiți proprietarii. Explicația sa relevă cum comunități întregi de români lasă totul în urmă în țară și pleacă în diaspora, în speranța unei vieți mai bune.

”Să le spui că nu fac obiectul recensământului e ca și cum i-ai alunga definitiv”

Marin Burcea a explicat de ce factorul politic nu a îndemnat la autorecenzare, această responsabilitate fiind lăsată exclusiv în sarcina Institutului Național de Statistică.

Eu am înțeles reticența politicienilor. De ce? Pentru că acest recensământ a fost foarte clar targetat spre populația rezidentă, cea care locuiește în România. Noi trebuie să facem diferența între rezident în România și cetățean român. Avem câteva milioane de cetățeni români care trăiesc în Europa sau în alte state.

Faptul că trebuia să transmită către diaspora să nu se înregistreze și să-i lase doar pe cei din țară, ar fi fost un mesaj foarte dureros pentru românii care sunt în străinătate. De ce? Eu am avut șansa în 2008 și 2017 să fac studii pe migranții români și știu cât de mult suferă, cât de mult sunt atașați, e sentimentul dezrădăcinării, al ruperii. Să le spui că nu mai fac obiectul recensământului, e ca și cum i-ai alunga definitiv”, a detaliat sociologul Marin Burcea.

Cum au fost recenzați 2,5 milioane de români care nu au fost găsiți la domiciliu

Recensământul a fost realizat și prin încrucișarea bazelor de date, fiind pentru prima dată când bazele de date a nouă ministere au fost unificate. Pentru 2,5 milioane de români care nu au fost găsiți la domiciliu, soluția a fost să fie identificați prin aceste baze de date, a spus profesorul Marin Burcea.

Sociologul a precizat că, deși nu au fost recenzați, Institutul Național de Statistică i-a numărat, dar, cel mai probabil, aceștia aparțin diasporei.

”Când se unifică și se structurează statisticile europene, se discută despre populația rezidentă. A existat însă o problemă la nivel local, pentru că au fost aproape două milioane și jumătate de români care nu au fost intervievați, dar au fost numărați. Ce înseamnă? Înseamnă că cei 16 milioane și jumătate sunt cetățenii care au fost adunați cu date, din bazele de date. S-a luat în calcul că dacă au avut activitate fiscală, sanitară, ei sunt în țară.

Erau doar trei întrebări legate de decizia și de opțiunea respondentului: cele legate de etnie, de limbă maternă și de religie. Acestea nu puteau fi găsite niciunde. Acestea nu se colectează în niciun fel, doar prin recensământ. Aici a apărut diferența între 19 milioane și 16 milioane și jumătate, adică cei 4,8%”, a explicat sociologul Marin Burcea sub ce formă au fost numărați la recensământ românii care nu au fost recenzați.

”În multe cazuri, au plecat străzi întregi”

Fenomenul de depopulare a României a fost vizibil pe parcursul recensământului și prin problemele cu care s-au confruntat autoritățile și recenzorii INS. În România, există străzi întregi cu case părăsite, despre care nimeni nu mai poate da vreo referință, a spus profesorului Marin Burcea.

”Pe de altă parte, să știți că un recensământ este îngrozitor de greu de realizat. Un primar al unui municipiu reședință de județ a dorit să facă recensământ și să-i numere pe toți locuitorii, a mobilizat toate resursele. Problema pe care a avut-o și el, și sunt convins că și recenzorii INS s-au confruntat cu ea, a fost aceea că au găsit foarte multe case goale, despre care nimeni nu a putut să dea o referință.

Asta este o mare problemă pentru noi. Acestea sunt casele pe care le-au lăsat românii când au plecat. Nu mai au legături prin vecini pentru că în multe cazuri au plecat străzi întregi”, a adăugat Marin Burcea.

Sociologul a subliniat că astfel de contexte sociale confirmă existența fenomenului de depopulare.

În urma recensământului, nu au fost publicate date despre numărul românilor plecați în diaspora.

Urmăriți interviul integral aici: