EXCLUSIV VIDEO | OUG 125/2022, tratament discriminatoriu între stat și privat și între privați

Forma actuală a OUG 125/2022 prevede un tratament discriminatoriu între stat și privat, dar și între agenții economici privați. Afirmația a fost formulată de Geanin Șerban, președintele Asociației OIREP Ambalaje, la Gândul Green. Totodată, el cere ca aceste prevederi să fie corectate prin Parlament.

Chiar dacă obiectivele de reciclare se suprapun, OUG 125/2022 prevede momente diferite pentru luarea în calcul a cantităților de deșeuri, între stat și privat.

„Există un tratament discriminatoriu prin aplicarea acestei prevederi între stat și privat. La ce mă refer? Întotdeauna obiectivele de reciclare se suprapun, cantitățile de deșeuri de ambalaj care se reciclează pe flux municipal sunt finanțate de noi, OIREP-urile, și ele sunt luate în considerare atât pentru realizarea obiectivului nostru de reciclare, cât și al primăriilor”, a explicat Geanin Șerban.

FLASH NEWS Elena Udrea reacționează la demiterea lui Paolo Zampolli din funcția de emisar al lui Trump și a lui Kimberly Guilfoyle, fosta ambasadoare SUA în Grecia. Ce reproșează actualei clase politice în relația cu Statele Unite

00:05

POLITICĂ Diana Stoica, explicații după mesajul controversat trimis pe grupul de WhatsApp al Comisiei pentru afaceri europene: „O să fiu mai atentă”

23:47

Numai că ordonanța introduce pentru prima dată momente diferite de raportare a cantităților pentru realizarea obiectivelor între stat și privat

„Suntem în situația în care o sticlă de PET colectată de salubritate ajunsă la un reciclator pentru primărie va fi luată în considerare la realizarea obiectivului când se confirmă ca fiind primită de către reciclator, în schimb, la producători și la OIREP-uri această sticlă trebuie să aștepte să fie luat în considerare peste o lună, două sau un an de zile când din motive de piață sau din motive interne se decide ca respectiva cantitate să fie introdusă în fluxul de reciclare. Deci, un prim tratament discriminatoriu între stat și privat”, susține Geanin Șerban.

Diferențieri sunt făcute de actul normativ și între entitățile private

„Surprinzător, creează un tratament discriminatoriu chiar și între privați, chiar și pentru același privat în funcție de material și mă refer la intrarea începând cu 1decembrie 2023 a sistemului garanție-depozit. Acolo, sper să nu greșesc, în hotărârea 1214 cred că este, se menționează în continuare că vor fi luate în calcul la realizarea obiectivelor cantitățile încredințate, deci SGR-ul va trebui să facă trimestrial raportări pe 25 ale lunii pentru cantitățile încredințate în vederea reciclării”, a afirmat președintele Asociației OIREP Ambalaje.

El a și exemplificat cum poate fi discriminat un operator economic privat.

„Peste 70% din cantitățile de ambalaje vor rămâne în sistemul OIREP”

“Un producător, cum spun eu, de apă pentru sticla de 0,5 litri care va fi colectată conform legii de sistemul garanție-returnare, îi va fi luată în considerare la realizare obiectivului când ajunge în curtea reciclatorului. Și, spun eu, corect. În schimb, pentru același producător, care ambalează apa la 5 litri, ambalaj care nu intră în sistemul garanție-depozit și rămâne în gestionarea OIREP-ului, va fi luată în considerare după ce reciclatorul consideră că este reciclată”, a declarat Geanin Șerban la Gândul Green.

„Există statistici foarte clare și, cum spuneam, peste 70% din cantitățile de ambalaje vor rămâne în sistemul OIREP, deci producătorii care pun pe piață ambalaje de hârtie, de folie de plastic, care nu vor intra în sistemul garanție- returnare, vor avea această condiție suplimentară pentru aceeași obligație față de producătorii care pun pe piață sticle și PET”, susține specialistul.

O astfel de politică ar putea crea și un dezavantaj pentru reciclatorii români deoarece deșeurile ar putea ajunge la export.

“Și, am menționat la început, de acest tratament care avantajează reciclatorii externi prin primirea cantităților care pentru ei constituie materie primă externă, ceea ce noi considerăm că este incorect față de partenerii noștri tradiționali dinRomânia, care chiar în cursul anului trecut de exemplu, când a fost această criză a energiei, au făcut eforturi și nu ușoare pentru a continua să recicleze cantitățile pe care noi le-am finanțat să ajungă la ei”, a adăugat Geanin Șerban.

„Noi considerăm că impactul este major și nu înțelegem de ce se simte nevoia modificării acestui moment de raportare”

„Noi considerăm că impactul este major și nu înțelegem de ce se simte nevoia modificării acestui moment de raportare care respectă atât practica, cât și directiva europeană care a fost deja transpusă în legislația română în legea 249, în august 2021”, este de părere Geanin Șerban.

Din acest an, ținta de reciclare a deșeurilor de ambalaje în România a crescut cu 5%, la un total de 65% din deșeurile de ambalaje generate pe piață, după cum urmează: 65% sticlă, 35% plastic, 57% PET, 65% hârtie – carton, 30% aluminiu, 60% oțel şi 20% lemn.

Din 2025, procentul va crește la 70%, producătorii şi generatorii de ambalaje care nu ating țintele având o obligație fiscală de 2 lei/kg între ținta de reciclare şi cantitatea raportată.