Fonduri din PNRR în valoare de 1,9 miliarde de euro vor intra, joi în conturile României

România va primi joi, de la Comisia Europeană 1,9 miliarde de euro. Fondurile reprezintă prefinanţarea din împrumutul acordat României, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), după ce au fost atinse ţintele şi jaloanele din trimestrul IV 2021, potrivit Agerpres.

„În data de 13 ianuarie 2022, odată cu intrarea în vigoare a Acordului de împrumut (Mecanismul de redresare şi rezilienţă) între Comisia Europeană şi România, va fi virată suma aferentă prefinanţării din componenta de împrumut, în cuantum de 1.942.479.890 euro, reprezentând 13% din valoarea totală a împrumutului. Această sumă vine în completarea primei tranşe a prefinanţării, pe componenta de grant, plătită de Comisia Europeană la data de 2 decembrie 2021, în valoare de 1,85 miliarde euro. Astfel, până la acest moment, o sumă totală de 3,79 miliarde euro a fost acordată României, de la momentul aprobării şi demarării implementării PNRR, la 3 noiembrie 2021”, precizează sursa citată.

Comisia Europeană transmite că împrumuturile vor fi transferate în zece tranşe, în baza îndeplinirii de partea română a jaloanelor şi ţintelor în cadrul reformelor şi investiţiilor asumate.

CONTROVERSĂȘirul nesfârșit de jigniri și scandaluri în care a fost implicat jurnalistul interzis de Nicușor Dan la Cotroceni, deși l-a susținut pe actualul președinte să obțină mandatul. Tudor Chirilă, care a întors la rândul său armele, sare în apărarea acestuia și lansează un nou val de acuzații la adresa lui Nicușor Dan

19:58

VIDEODupă Craiova, și Sibiul a inaugurat Târgul de Crăciun din 2026. Cât costă un pahar cu vin fiert, plăcintele voievodale sau o tură cu roata panoramică

19:58

„Împrumuturile din acest program, atrase în condiţii foarte avantajoase, vor fi utilizate pentru finanţarea unor proiecte de anvergură pentru România, fie că vorbim de sute de kilometri de autostradă, zeci de mii de locuinţe racordate la reţele de apă şi canal, facilităţi pentru digitalizarea a câtorva mii de IMM-uri sau zeci de mii de hectare de reîmpăduriri. Accesul la aceste fonduri este condiţionat însă de îndeplinirea reformelor asumate prin PNRR şi de aceea este nevoie de un efort comun al tuturor coordonatorilor”, a declarat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu.

Prefinanţarea va fi dedusă procentual din valoarea tranşelor care vor fi disponibilizate ulterior din împrumut, până la compensarea în totalitate a acesteia, iar România poate solicita accelerarea compensării prefinanţării prin deducerea unor sume mai mari din tranşele ulterioare.

MIPE menţionează, totodată, că sumele trase din împrumut, inclusiv prefinanţarea din împrumut disponibilizată de Comisia Europeană, şi virate în contul în valută deschis pe numele Ministerului Finanţelor la Banca Naţională a României, se utilizează pe măsura necesităţilor de finanţare a deficitului bugetului de stat şi de refinanţare a datoriei publice guvernamentale, precum şi pentru finanţarea reformelor şi investiţiilor prevăzute în PNRR.

„Aplicarea prevederilor Acordului de împrumut se va realiza de Ministerul Finanţelor, în calitate de împrumutat, şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, în calitate de coordonator naţional al Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, pe componenta de împrumut, vor fi finanţate reforme şi investiţii care contribuie la redresarea economică şi socială, precum şi la dezvoltarea pe termen lung a ţării”, notează ministerul de resort.

Suma aferentă implementării PNRR este de 29.181.842.750 euro. România a solicitat sprijin financiar nerambursabil în valoare de 14.239.689.750 euro şi împrumuturi de 14.942.153.000 de euro în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă. Toate acestea reprezintă 13,09 % din PIB-ul raportat în 2019.

Planul conţine 171 de măsuri, dintre care 64 de reforme şi 107 investiţii, structurate în jurul a şase piloni şi a 15 componente.
Principalele obiective ale planului sunt realizarea proiectelor verzi şi a reformei digitale, consolidând, în acelaşi timp, asistenţa medicală, educaţia, coeziunea socială şi incluziunea.