Ultimul lider sovietic, Mihail Gorbaciov, a murit la 91 de ani

Fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov, care a încheiat Războiul Rece fără vărsare de sânge, dar nu a reușit să prevină prăbușirea Uniunii Sovietice, a murit la vârsta de 91 de ani, au relatat marți agențiile de presă ruse, citând oficiali ai spitalului.

„Mihail Sergheevici Gorbaciov a murit în această seară după o boală gravă și lungă”, a informat Spitalul Clinic Central, potrivit agenției ruse Interfax.

Mihail Gorbaciov, ultimul președinte al URSS, a încheiat parteneriate cu puterile occidentale pentru a înlătura Cortina de Fier care divizase Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.

Încercările sale de reformare a URSS au dus la încheierea războiului rece, la încetarea monopolului politic al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și la prăbușirea statului comunist. În 1990 Gorbaciov a primit Premiul Nobel pentru Pace.

CONTROVERSĂ Mocnește o nouă criză în Orientul Mijlociu. Unde se află „punctul zero” și ce ar însemna o „escaladare în cascadă”

15:33

EXTERNE Ucraina a atacat infrastructura energetică a Rusiei. Rafinăria Novoșahtinsk și cel mai mare combinat de gaze din lume au fost afectate

15:27

În 1989, arunci  când protestele pro-democrație au cuprins națiunile din blocul sovietic din Europa de Est comunistă, Gorbaciov s-a abținut de la folosirea forței – spre deosebire de liderii anteriori ai Kremlinului, care trimiseseră tancuri pentru a zdrobi revoltele din Ungaria în 1956 (Nikita Hrușciov) și Cehoslovacia în 1968 (Leonid Brejnev).

Protestele pro-democrație din statele blocului comunist au alimentat aspirațiile pentru autonomie în cele 15 republici ale Uniunii Sovietice, care s-au dezintegrat în următorii doi ani într-o manieră haotică.

Mihail Gorbaciov s-a luptat în zadar să prevină acel colaps.

Devenind secretar general al Partidului Comunist Sovietic în 1985, la 54 de ani, el și-a propus să revitalizeze sistemul introducând libertăți politice și economice limitate, dar reformele sale au scăpat de sub control.

Politica sa de „glasnost” – libertatea de exprimare – a permis critici până atunci de neconceput la adresa partidului și a statului sovietic, dar i-a încurajat și pe naționaliștii care au început să facă presiuni pentru independență în republicile baltice din Letonia, Lituania, Estonia și din alte țări care intrau în componența URSS.

Înainte de începerea războiului din Ucraina Gorbaciov s-a poziționat împotriva Statelor Unite pe care le-a acuzat că s-au proclamat câștigătoare ale Războiului Rece. Ulterior, după izbucnirea războiului dintre Rusia și Ucraina a condamnat, într-un interviu oferit jurnalistului Alexei Venediktov, intervenția lui Putin. Gorbaciov s-a declarat consternat pentru că își vedea munca vieții sale „distrusă” de Vladimir Putin.