Fostul procuror care a avut pe mână dosarul Revoluției spune de ce s-a PENSIONAT după 26 de ani. ”Statul a plătit un magistrat pentru munca a doi”

Revolta sistemului juridic împotriva propunerilor făcute de Guvernul Bolojan în privința modificărilor legate de criteriile de pensionare și calculul pensiilor magistraților continuă. Opiniile multora dintre judecători sau procurori sunt asemănătoare, toți apăsând pe pedala declarativă în direcția nevoii de a înțelege profesia, restricțiile și eforturile făcute de ei într-o activitate în care mai ales resursa umană diminuată în timp generează stres maxim, iar peste acest stres se adaugă măsurile Executivului, care, afirmă ei, ar compromite independența Justiției.

Atât premierul Ilie Bolojan, cât și alte voci de politicieni, jurnaliști sau analiști au evidențiat faptul că ieșirea la pensie a magistraților la 50 de ani nu este benefică societății, iar pensiile magistraților sunt mult prea mari pentru că și calculul lor este unul greșit și trebuie să fie făcute schimbări urgente în lege, cu dispoziții tranzitorii.

EXTERNE Momente inedite de la vizita lui Putin în India. Premierul Modi i-a dăruit liderului rus texte indiene antice traduse în limba rusă

05:15

EXTERNE Trump laudă Congo și Rwanda după semnarea unui nou acord de pace mediat de SUA

05:00

Întrebat în conferința de presă cum s-ar putea rezolva criza de personal din Justiție, pentru că și acum noile modificări anunțate de premier generează scandal, președintele Nicușor Dan a afirmat: “A fost o aberație că am stimulat oamenii să iasă din sistem și le dăm bani mai mulți celor care ies și se întorc. E bine că sunt 800 de oameni care aleg să muncească în continuare, deși ar putea ieși la pensie și trebuie să le mulțumim acestor oameni . Mi-aș dori ca oamenii să se întoarcă, sunt niște judecători care au contribuit la echilibrul social, atât cât îl avem. Prin aducerea oamenilor din avocatură, din alte profesii în magistratură”. Dar, oare, câți s-ar mai întoarce în acest moment?

Unul dintre magistrații care au plecat, prin pensionare, la puțin timp după ce a împlinit cerința legii de a avea 25 de ani în magistratură este fostul șef al Parchetelor Militare, generalul Cătălin Ranco Pițu, care a semnat rechizitoriul din dosarul Revoluției. Fostul magistrat vorbește, într-un interviu pentru Gândul, despre această situație care creează tensiuni majore între “casta” magistraturii și factorii de decizie politici în acest moment.

Generalul Pițu a spus că s-a pensionat după 26 de ani și nu-i pare rău. De ce nu a ales, totuși, să lucreze în continuare deși se afla în vârful competenței profesionale?

“Am considerat că, având în vedere situația personală – plecat de acasă de opt ani -, varianta ieșirii din sistem este cea mai potrivită. În paralel, mi-am dorit și alte provocări, nu exclusiv cele legate de calitatea de magistrat. Am optat, absolut legal și moral, pentru ieșirea din sistemul magistraturii militare, unde am ajuns la un apogeu. Consider că am făcut foarte bine, nu am niciun regret!”, spune fostul magistrat.

„Statul nu a catadicsit să rezolve problema de personal”

Generalul Cătălin Ranco Pițu a fost numit, în 2020, procuror militar șef al Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Anterior numirii în funcție a ocupat poziții de conducere și de execuție în cadrul Judecătoriei Oravița (județul Caraș-Severin), Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Timișoara și Secției Parchetelor Militare, având vechimea în magistratură un pic peste criteriul de 25 de ani cerut de lege.

Cătălin Pițu a punctat, în interviul pentru Gândul, criza de personal din magistratură și volumul de muncă, două situații care i-au pus pe procurori și judecători să lucreze mult mai mult pentru a putea soluționa numărul mare de dosare.

„Într-o activitate de 25 de ani, raportat la volumul de muncă al magistraților, statul român a plătit un magistrat pentru munca a doi magistrați, câtă vreme marea majoritate a magistraților lucra foarte mult și în timpul liber (inclusiv sâmbăta și duminica) și el, statul, nu a catadicsit să rezolve problemele de personal”, a subliniat Cătălin Pițu.

Fostul șef al Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General consideră că pensionarea la 65 de ani și orice altă modificare pe care vrea să o facă Executivul trebuie să își producă efectele doar pe viitor.

“Dacă statul român dorește ca magistrații să se pensioneze la 65 de ani, foarte bine. Dar această prevedere să-și producă efectele doar pe viitor. La fel și cu privire la cuantumul pensiei. Doar în felul acesta se realizează în mod corect echilibrul între puterile legislativă, judecătorească și executivă.

Într-un stat de drept, cum România pretinde că este, orice lege trebuie să respecte un set de principii, precum cel al neretroactivității și cel al predictibilității. Așa fiind, dacă, de exemplu, la data de 1 septembrie ar intra în vigoare o lege nouă, prevederile acesteia ar trebui să li se aplice doar celor care intră în magistratură începând cu aceeași dată. Statutul magistratului este obligatoriu a fi respectat de celelalte puteri ale statului, ca o condiție esențială a funcționări corecte și eficiente a oricărui stat de drept”.

Generalul Pițu este cel care a semnat rechizitoriul din dosarul Revoluției, compus din 3.000 de volume, numit generic „Revoluţia Română din decembrie 1989”.

RECOMANDĂRILE AUTORULUI:

Proiectul privind pensiile speciale a SCANDALIZAT magistrații: „Noi suntem 5.600. Celelalte pensii, peste 200.000, chiar nu interesează?”

Este „cutremur” în justiție, după proiectul privind pensiile speciale. Magistrații AVERTIZEAZĂ cu pensionarea sau demisia „imediată”

Radu Marinescu, ministrul Justiției: “Orice modificare pe LEGILE JUSTIȚIEI se face cu consultarea Comisiei Europene”