Fostul secretar general al Guvernului confirmă ce a scris Gândul. Radu Oprea: „Cu ce s-a remarcat dna Gheorghiu: PNRR – pierdere de 198 milioane euro”

Postarea fostului secretar general al Guvernului, Ştefan Radu Oprea, vine să confirme ce a scris Gândul cu privire la faptul că vicepremierul Oana Gheorghiu se face vinovată de pierderea a aproape 200 de milioane de euro, pe Jalonul 440 din PNRR.

Deşi Oana Gheorghiu spune că nu din cauza ei s-au pierdut cele 200 de milioane de euro, Ştefan radu Oprea revine luni cu o nouă postare.

Fostul SGG al Guvernului că răspunsul Comisiei, din care a publicat pe facebook, este foarte clar.

Ba mai mult, acesta face legătura directă între pierderea banilor şi existenţa Comitetului de lucru interministerial.

ACTUALITATE Ce a făcut Siegfried Mureșan în șase zile de la nominalizarea ca premier. Mesajul premierului desemnat pentru votanții AUR

19:35

EDUCAȚIE Haos în licitația manualelor pentru clasa a IX-a. Editurile își promovează manualele drept câștigătoare, deși procedura nu a fost finalizată

19:26

Iar HG-ul aprobat în şedinţa de Guvern, face legătura între  pierderea banilor şi angajările de la AMEPIP.  Comisia specifică faptull că e vorba de Decizia 572/2025 – iar acest lucru se referă la Comitetul condus de vicepremierul Oana Gheorghiu.

Ştefan Radu Oprea: „Consilieri numiți, rezultate absente”

Fostul SGG al Guvernului lansează şi o întrebare retorică referitoare la activitarea desfăşurată de Gheorghiu, de când a fost numită în funcţie de premierul demis Ilie Bolojan.

„Ce a livrat efectiv vicepremierul Oana Gheorghiu?” îşi încheie postarea Ştefan Radu Oprea despre vicepremierul favorit al lui Bolojan.

„De la instalare, vicepremierul Oana Gheorghiu s-a remarcat prin comunicare agresivă și acuzații la adresa PSD, însă bilanțul concret ridică serioase semne de întrebare.

Cu ce s-a remarcat dna Gheorghiu:

PNRR – pierdere de 198 milioane euro. Comitetul interministerial creat și condus de dumneaei a dublat și diluat rolul AMEPIP tocmai pe jalonul guvernanței corporative a companiilor de stat. Rezultatul: din cei 330 mil. € suspendați pe Cererea de plată 3, România a recuperat doar 132 mil. €, pierzând definitiv 198 mil. €;

Scandalul Schwarz. Documente și mărturii (inclusiv plângerea fostului șef ADR, Dragoș Vlad, la DNA) arată presiuni asupra unor instituții publice (ADR, STS) pentru a favoriza grupul german Schwarz, cu legături directe către Kaufland, donator al Dăruiește Viață. Instituțiile care s-au opus au avut conduceri schimbate;

ABB și listarea companiilor de stat. În loc să finalizeze restructurările asumate prin PNRR, propune un mecanism de vânzare accelerată (Accelerated Book Building), prezentat drept „plasă de siguranță”, dar contestat ca lipsă de transparență și selectarea pe mono-sprânceană a unor parteneri care pot cumăra acțiuni cu discount;

Consilieri numiți, rezultate absente. Sunt numeroase numiri de consilieri onorifici și de stat la cabinetul vicepremierului demis-interimar, Oana Gheorghiu, dar niciun rezultat măsurabil predat: fonduri europene pierdute, instituții slăbite, un dosar penal deschis”.

România mai are de încasat 4,5 miliarde de euro luna viitoare din PNRR, dar există riscul să piardă o mare parte din bani dacă până la 31 august nu adoptă Legea Salarizării şi Legea ANI.

Recent, s-a aflat informaţia, confirmată şi de la Cotroceni, că preşedintele Nicuşor Dan ar urma să aibă discuţii, marţi, cu liderii fostei coaliţii despre legea salarizării unice.

Legea ANI, cât şi cea a Biodiversităţii, aşteaptă decizia Curţii Constituţionale, pe 12 august, după ce a fost contestată de AUR, imediat după adoptarea de către cele două Camere ale Parlamentului.