GALERIE FOTO Alimentele care nu trebuie să lipsească de pe masa de Paști. Nutriționist: „Burta plină este imaginea «perfectă» a traiului bun. Total greșit!” Cele trei mari reguli în nutriție

Nutriționistul Alina Epure a vorbit într-un interviu, pentru gândul.ro, despre cum trebuie să asociem alimentele de la masa de Paști, fără a pica în extrema exceselor alimentare. Acesta a explicat de ce suntem ceea ce mâncăm, dar și care sunt greșelile pe care oamenii le fac atunci când vorbim despre echilibru și un plan bine stabilit în alimentație.

Sărbătorile pascale ar trebui să fie mai puțin despre mâncare și mai mult despre hrană spirituală. Fiți în cea mai bună formă și mare atenție la cât și ce mâncați!

ALERTĂ Nivelul scăzut al Dunării blochează exporturile de cereale și irigațiile. Navele de croazieră acostate nu mai pot înainta în larg

17:37

ULTIMA ORĂ Donald Trump impune taxe pentru tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz. Navele vor plăti 20% din valoarea mărfurilor transportate

17:35

Reporter: Sărbătorile de Paști vin la pache cu belșug pe masă și multă, multă  mâncare. Ce ne sfătuiește nutriționistul Alina Epure? Cum și cât trebuie să mâncăm?

Alina Epure: Bucuria sărbătorilor trebuie trăită departe de farfurie, să ne bucurăm de cei dragi evitând mesele îmbelșugate. În mod evident, toate bucatele ce fac parte din tradiția de Paști vor fi pe masă, dar pot fi asociate diferit, introduse la mese diferite, astfel încât să minimizăm efectele unei singure mese, dar cu excese. De preferat este să începem ziua ciocnind 1-2 ouă , pe care le putem mânca cu multe legume proaspete – ridichi, castravete, ardei gras, gulii, roșii cherry, andive – la alegere.

Masa de prânz poate conține preparate din carne – miel, pui, curcan, porc, peste-  în funcție de preferințele fiecăruia, dar nu vor lipsi legumele. Cozonacul, pasca și alte preparate dulci pot fi introduse la gustare, iar la masa de seara ne putem bucura de o ciorbiță/ supă/ salată, astfel încât să evitam carnea sau oul fiert în a doua parte a zilei. Hidratarea este esențială, dar cu apă, nu cu alcool, în exces.

Alimentele verzi, roșii, portocalii ne asigura un aport zilnic de antioxidanți, ce pot susține buna funcționare a organismului uman, mai ales în perioade cu modificări atipice de temperatură. De asemenea, avem nevoie de alimente cu un conținut ridicat de grăsimi sănătoase, și anume: avocado, oleaginoase crude, peste de captură, ulei presat la rece – cânepă, răpită, susan, dovleac, avocado, măsline) Toate frunzele verzi sunt binevenite în salatele pe care le putem pregăti în fiecare zi, iar paleta este extrem de variată în această perioadă a anului: varza kale, spanac, pătrunjel verde, leurda, macris, untișor, salata verde, mărar, loboda, ștevie.

Suntem ceea ce mănâncă mâncarea noastră

Se pune ca suntem ceea ce mâncăm. Dar până la urmă, ce mâncăm, cum şi cand mâncăm? Ce înseamnă o alimentaţie echilibrată?

Din punctul meu de vedere, suntem ceea ce mănâncă mâncarea noastră, căci putem avea un pește la prânz, dar diferă enorm compoziția în substanțe nutritive dacă este de captură sau crescătorie, ceea ce se
valabil și la alte alimente. Eu consider ca sunt importante trei reguli: varietate, cumpătare,
echilibru. Monotonia alimentară generează dezechilibre majore, dar este rareori conștientizată, precum și mâncatul pe fugă, cu mana pe telefon sau tastatură.

Mă intreb adesea unde ne grăbim, dacă nu avem timp sa ne satisfacem măcar nevoile biologice de bază: nu avem timp sa mâncăm, nu ne hidratăm din lipsa de timp, nu facem sport, deoarece agenda este prea încărcată, iar calitatea somnului este afectată de rutina zilnică.

Astfel, se merge pe un contrasens al sănătății noastre și ceea ce transmitem mai departe copiilor noștri…. este un haos al stilului de viață. Alimentatia echilibrată presupune personalizarea programului de
alimentație în funcție de nevoile individuale, raportându-ne la programul zilnic, altfel este în zadar. Dar, fructele, legumele, oleaginoasele, semințele, peștele de captura, ouăle, produsele lactate fermentate, leguminoasele, cerealele integrale și carnea, în limita a 2-3 porții/ săptămână.

Care sunt excesele pe care oamenii le fac in materie de alimentatie?

În mod frecvent, alimentele primesc rolul de recompensă, de anestezie locală. În  situații de criză, se ajunge cu ușurință la excese, fără să fie conștientizate. Dacă vom întreba un adult ce mănâncă zilnic: ceva dulce/prăjit/ sărat, va oferi un răspuns negativ cu privire la dependențe, deoarece alegerile
sunt instinctive,  nu raționale, iar ceea ce este firesc pentru o persoană nu poate fi și pentru mine o normalitate.

Dar, cele mai frecvente alimente preferate atât de adulți, cât și de copii sunt: zahărul, faina albă – și produsele derivate – alimentele prăjite, băuturile energizante. Toate acestea generează cu ușurință dependență și pot înlocui mese principale, ceea ce este total greșit.

Alimentele, legătura între sistemul nervos și tubul digestiv

Este adevarat că alimentele pe care le consumăm ne influenţează emoţional şi nervos?

Cea mai puternică legătură în corpul nostru este între sistemul nervos și tubul digestiv, astfel încât alimentele – calitatea, cantitatea , modul ce pregătire, asocierile – au un impact major negativ
sau pozitiv asupra microbiomului intestinal, implicit în componenta neuroactiva a acestuia.

Așadar, este important să asiguram creierului suportul energetic zi de zi, astfel încât sa putem fi în cea mai bună forma a noastră. Este esențial să înțelegem importanta adaptării planului de alimentație la activitatea noastră de zi cu zi, astfel încât să ne oferim șansă sa fim în cea mai buna stare a noastră, la nivel individual.

 

De ce credeţi că oamenii apelează mai mult la modalitatea de a căuta pe înternet diferite diete şi mai puţin la un specialist. E mai costisitor să ţii un regim recomandat de un nutriţionist?

Nu există educație în ce privește impactul alimentelor asupra stării de sănătate, nu se face diferența între dieta de slăbire și plan de alimentație personalizat, adaptat nevoii individuale. Alimentele sunt
asociate la nivel mental cu starea de bine, iar burta plină este imaginea „perfectă” a traiului bun. Realitatea este cu totul alta, fiecare aliment poate avea rol de medicament sau otravă, în funcție de
impactul generat în organismul nostru.

Armonia din farfurie și prezența din viața noastră ne vor ghida alegerile sănătoase. Nici abuzul, nici refuzul, dar echilibrul este unul individual și un specialist bine informat poate transmite corect principiile de bază, poate structura un plan de alimentație echilibrat, pentru fiecare caz în
parte.

Soluțiile împrumutate, copiate nu implică componenta individuală și implementarea acestora pot genera dezechilibre majore, până la nivel de microbiom intestinal sau funcție cognitivă.