GÂNDUL LIVE. Alina Bârgăoanu, editorialist GÂNDUL.RO: „Există trei teorii conspiraționiste principale: Virusul a fost creat în laborator / Pandemia, „scuză” pentru ciparea populației / Implicarea rețelelor 5G”

Alina Bârgăoanu, editorialist GÂNDUL.RO și specialist în comunicare, a declarat, la GÂNDUL LIVE, că frecventarea în exces a rețelelor de socializare nu garantează că suntem mai informați, ci dimpotrivă, ne determină să înclinăm balanța spre unele teorii ale conspirației.

„Ați ales un titlu pe care l-am folosit într-unul din editorialele Gândul. Oamenii vor mai degrabă să aibă iluzia că sunt informați.

O perioadă mai mare pe rețelele sociale nu conduce la o mai bună informare.

Timpul petrecut pe rețele nu garantează că suntem mai informați în legătură cu un fenomen important.

„Ne confruntăm și cu o infodemie”

Aș vrea să reamintesc că încă de la sfârșitul lunii februarie 2020, OMS a introdus noțiunea de INFODEMIE.

SOCIAL Doliu în România, în a doua zi de Crăciun. Scriitorul Radu F. Alexandru a murit la vârsta de 82 de ani

13:34

GALERIE FOTO Kim Jong Un anunță continuarea creşterii şi modernizării producţiei de rachete în 2026

13:23

Sunt câteva motive care explică apetența pentru a interpreta pandemia ca un eveniment fabricat.

Literatura de specialitate vorbește despre efectul de ancorare. Prima explicație e considerată cea mai puternică, joacă un rol de ancoră, iar o altă explicație e legată de o eroare cognitivă, un mecanism imperfect de cunoaștere: intenționalitatea. Oamenii vor să creadă că un eveniment e mai puțin rodul întâmplării, cât rodul unui demers de planificare. Nu putem crede ușor că pandemia a fost provocată de un banal patogen invizibil.

Nu e vorba doar despre un tip de interpretare în România, ci de o eroare cognitivă larg răspândită.

Cele trei teorii conspiraționiste „de bază”

Există 3 teorii conspiraționiste principale: virusul e creat în laborator, pandemia ar fi amplificată pentru ciparea populației și că în pandemie e implicată rețeaua 5G.

Am explicat că teoriile ar trebui studiate cu atenție, nu expediate pe un ton bășcălios. Ele sunt rodul unor anxietăți, iar demonizarea nu face decât să crească reziliența acestor opinii.

Potrivit sondajului pe care îl discutăm acum, procentajul populației cu opiniii ferme în privința vaccinării e de 20%. – Nu s-ar vaccina indiferent de circumstanțe. Procentul e unitar, în UE, sunt țări care se confruntă cu un discurs antivaccinist mult mai accentuat – Franța & Spania.

Eu cred că demonizare, linșajul public al acestor persoane sunt total contraproductive, ele generează o gură de oxigen pentru aceștia.

Eu am propus ca discuția să se ducă pe terenul comunicării, al informării.

Să nu se declanșeze un atac frontal, să evităm demonizarea, să ducem cât mai mult discuția pe terenul comunicării empatice.

Tinerii, cei mai reticenți la vaccinare

Explicațiile pentru această reticență la vaccinare sunt multiple: informații insuficiente din partea autorităților, criza vaccinurilor, dificultățile de programare. Apetența pentru teoriile conspirației nu ține de nivelul de educație, ci de vârstă, de profilul psihologic. Conform sondajului, reticența fermă la vaccinare se manifestă foarte mult în rândul tinerilor, care au o percepție mai redusă a riscului de îmbolnăvire. Ei nu au cultura vaccinării altor generații. Al treilea motiv: tinerii petrec mult mai mult timp pe rețelele sociale.”, a declarat Alina Bârgăoanu la GÂNDUL LIVE.