Guvernul anunță posibile urmări grave ale suspendării hotărârilor de guvern contestate de PSD în instanță

Guvernul acuză că suspendarea unor hotărâri de guvern în instanță poate avea urmări grave. Măsuri importante pentru protecția tinerilor și persoanelor adulte cu dizabilități, pentru accesul pacienților români la registre internaționale de transplant, precum și măsuri din alte domenii nu vor putea intra în aplicare în perioada următoare după ce Curtea de Apel București a suspendat joi, la solicitarea PSD, șase hotărâri adoptate de Guvern.

Efecte ale suspendării Hotărârilor de Guvern de către Curtea de Apel București

Măsuri importante pentru protecția tinerilor și persoanelor adulte cu dizabilități, pentru accesul pacienților români la registre internaționale de transplant, precum și măsuri din alte domenii nu vor putea intra în aplicare în perioada următoare după ce Curtea de Apel București a suspendat joi, la solicitarea PSD, șase hotărâri adoptate de Guvern. Acest set de documente include și reglementări pentru îndeplinirea unor angajamente asumate prin PNRR, plan în baza căruia România primește finanțare europeană. Neadoptarea acestora atrage neatingerea unor ținte și jaloane și, implicit, pierderea unor fonduri din PNRR.

ENERGIE Experții din cadrul Forțelor Navale Române intervin pe Dunăre pentru menținerea în funcțiune al celui de-al doilea reactor de la Cernavodă

20:38

FLASH NEWS Zelenski a apelat la ajutorul lui Elon Musk după ce Trump a refuzat să trimită Ucrainei 300 de rachete Patriot

20:32

 Loading ...

Guvernul va iniția acțiunea de recurs împotriva deciziilor judecate de Curtea de Apel București într-un calendar foarte accelerat:

• luni, 27 iulie PSD a depus plângerile prealabile
• miercuri, 29 iulie, PSD a atacat 11 din cele 12 hotărâri și a cerut suspendarea lor. În aceeași zi, începând cu ora 13:14, au început să intre la Secretariatul General al Guvernului (instituție care reprezintă Guvernul în instanță) citații pentru cele 11 procese.
• primul termen a fost joi, 30 iulie, ora 13:00, iar alte cinci termene în aceeași zi la ora 15:45.

Efecte ale suspendării Hotărârilor de Guvern

Persoanele cu dizabilități nu vor mai fi sprijinite să se integreze în societate

Prin Hotărârea Guvernului nr. 569/2026 privind aprobarea Procedurii de acordare a plăţilor, precum şi sistuaţiile de suspendare, modificare şi încetare a dreptului la beneficiul pentru locuire şi la beneficiul de tranziţie pentru persoanele adulte cu handicap – persoanele adulte cu handicap grav, accentuat sau mediu care părăsesc centrele rezidențiale publice, inclusiv tinerii care părăsesc centrele, ar fi beneficiat de sprijin financiar pentru a se integra în comunitate.

Începând cu anul 2027, aceste persoane dezinstituționalizate ar fi primit o indemnizație lunară pentru locuire în limita unui salariu minim brut pe țară (acum este 4350 de lei) care să acopere cheltuielile de administrare a locuinței, inclusiv utilitățile.
De asemenea, la momentul părăsirii centrului rezidențial și instalării în comunitate, ar fi beneficiat de o sumă de tranziție, pentru a-și amenaja locuința. Această sumă reprezenta valoarea a două salarii minime brute pe țară (totalul actual 8.700 de lei).
În primii ani, respectiv 2027-2029, finanțarea ar fi fost asigurată din fonduri europene, iar ulterior, de la bugetul de stat.

Din cele 15.903 persoane adulte cu dizabilități aflate în prezent în centre rezidențiale, aproximativ o treime, respectiv 5.411 persoane, sunt în proces de dezinstituționalizare și integrare în comunitate.

Risc de întrerupere a accesului pacienților români la mecanismul destinat facilitării schimbului internațional de organe pentru transplant

Hotărârea Guvernului nr. 546/2026 privind aprobarea nivelului cotizaţiei pentru realizarea interconectării cu instituţii similare internaţionale şi/sau organizaţii internaţionale de schimb de organe în anul 2026

Adoptarea actului normativ a fost determinată de necesitatea asigurării continuității participării României la platforma FOEDUS – European Organ Exchange, mecanism european destinat facilitării schimbului internațional de organe între statele participante. Aprobarea și achitarea cotizației aferente anului 2026 este condiție necesară menținerii calității României de membru al acestei rețele. În lipsa adoptării hotărârii, există riscul pierderii accesului la platforma FOEDUS, cu consecința limitării posibilității de identificare și alocare a organelor compatibile prin mecanismele de cooperare internațională.

O asemenea situație ar afecta în mod direct interesul public în domeniul sănătății, întrucât reduce posibilitatea pacienților din România, aflați pe listele de așteptare pentru transplant, de a beneficia de organe provenite din schimburile internaționale realizate prin intermediul platformei. În condițiile în care transplantul reprezintă, pentru anumite categorii de pacienți, singura opțiune terapeutică eficientă, menținerea accesului la mecanismele europene de schimb de organe constituie o măsură necesară pentru asigurarea continuității serviciilor medicale și pentru protejarea dreptului la ocrotirea sănătății.

Risc de neîndeplinire jalon PNRR

Hotărârea Guvernului nr. 545/2026 pentru modificarea anexei nr.3 la Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi modificarea art. 6 alin.(6) din Hotărârea Guvernului nr.1186/2014 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină

Adoptarea actului normativ a fost determinată de necesitatea îndeplinirii obligațiilor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), respectiv a Jalonului nr. 508 aferent Reformei nr. 1 din Componenta 16 – „RePowerEU”, precum și de obligația de a asigura Agenției Domeniilor Statului capacitatea operațională necesară identificării, cartografierii și inventarierii terenurilor degradate ale statului care urmează să fie valorificate pentru dezvoltarea proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile.

Aceste activități constituie o etapă indispensabilă pentru implementarea Reformei nr. 1 din Componenta 16 – „RePowerEU”, al cărei obiectiv îl reprezintă creșterea rezilienței și a independenței energetice a României prin extinderea capacităților de producere a energiei din surse regenerabile și care beneficiază de o alocare totală de 3.011.752 de euro.

Legislație europeană netranspusă în cea națională – infringement

Hotărârea Guvernului nr. 509/2026 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 685/2022 privind instituirea regimului de arie naturală protejată şi declararea ariilor speciale de conservare ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România

Guvernul a adoptat acest act normativ pentru a transpune în legislația națională Directiva 92/43/CEE (Directiva Habitate) prin declararea ariilor speciale de conservare aferente siturilor de importanță comunitară pentru care au fost stabilite măsuri de conservare. Începând cu 2 iulie 2020, împotriva României a fost declanșată procedura de infringement pentru aplicarea necorespunzătoare a Directivei Habitate. Neadoptarea hotărârii ar fi menținut riscul continuării acestei proceduri și al aplicării unor sancțiuni financiare de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Hotărârea de Guvern nr. 571/2026, adoptată la 23 iulie 2026 și publicată în Monitorul Oficial nr. 611 din 27 iulie 2026, reglementează proceduri de urgență pentru echipamentele radio și modifică actele normative privind compatibilitatea electromagnetică.

Adoptarea actului normativ reprezintă obligație a transpunerii în legislația națională a prevederilor Directivei (UE) 2024/2749 a Parlamentului European și a Consiliului, care instituie mecanisme specifice aplicabile în situații de urgență pe piața internă, în vederea asigurării funcționării eficiente a pieței unice și a disponibilității rapide a produselor esențiale în contextul unor situații de criză.

Urgența adoptării este determinată de necesitatea îndeplinirii obligației României de transpunere a dreptului Uniunii Europene în termenul stabilit, precum și de evitarea declanșării procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor de stat membru, cu consecințe juridice și financiare asupra statului român. Totodată, adoptarea cu celeritate a acestor măsuri este necesară pentru ca autoritățile competente și operatorii economici să dispună de cadrul normativ adecvat în eventualitatea activării regimului de urgență pe piața internă la nivelul Uniunii Europene.

De asemenea, actul normativ era menit să creeze cadrul necesar pentru accelerarea introducerii pe piață a echipamentelor radio desemnate drept bunuri relevante în situații de criză, fără a compromite respectarea cerințelor esențiale privind sănătatea, siguranța, compatibilitatea electromagnetică și trasabilitatea produselor.

Neaplicarea unei legi adoptate de Parlament

Hotărârea Guvernului nr. 547/2026 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 784/2017 privind reorganizarea Staţiunii de Cercetare – Dezvoltare Agricolă Lovrin

Adoptarea Hotărârii a fost determinată de necesitatea punerii în aplicare a dispozițiilor Legii nr. 37/2026 pentru modificarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, lege adoptată de Parlament, la inițiativa unui grup de parlamentari ai Partidului Social Democrat.

Prin Legea nr. 37/2026, Parlamentul a dispus modificarea denumirii „Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Lovrin” în „Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă «Prof. univ. dr. Valeriu Tabără» Lovrin”, în tot cuprinsul Legii nr. 45/2009. În consecință, se impunea modificarea Hotărârii Guvernului nr. 784/2017 și actualizarea anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006, pentru punerea în acord a actelor normative subsecvente cu reglementarea de nivel primar.

Necesitatea adoptării hotărârii a rezultat din obligația Guvernului de a pune în executare dispozițiile unei legi adoptate de Parlament și de a asigura concordanța și coerența cadrului normativ, în conformitate cu principiul ierarhiei actelor normative și cu normele de tehnică legislativă. Menținerea unor denumiri diferite pentru aceeași instituție în cuprinsul actelor normative incidente ar fi fost de natură să genereze necorelări legislative și dificultăți în aplicarea unitară a dispozițiilor legale.