Guvernul aprobă în ședința de joi Strategia Națională pentru Protecția și Promovarea Drepturilor Copilului 2023-2027

După ce acum o săptămână Strategia Națională pentru Protecția și Promovarea Drepturilor Copilului 2023-2027 a fost pusă pe masa executivului într-o primă lectură, joi este de așteptat ca premierul Marcel Ciolacu sa aprobe această Lege, menită să asigure drepturile copiilor din România.

Strategia inițiată de Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse cuprinde 19 ținte și își propune să asigure, cu
implicarea copiilor, realizarea efectivă a drepturilor lor, inclusiv a celor mai vulnerabili, în toate domeniile vieții, prin asigurarea deplină a accesului la servicii publice de calitate.

Conform notei de fundamentare, noua Strategie va contribui în mod activ la îmbunătățirea situației copiilor din România, accentuând nevoia asigurării și respectării tuturor drepturilor care li se cuvin. Aceasta vizează principalele domenii de activitate, confruntate cu o problematică complexă privind sectoare de activitate de o importanță capitală pentru copii, precum: sănătatea, educația, asistența socială, justiția pentru minori și întărirea participării copiilor la procesele decizionale care îi privesc.

În același timp, Strategia va susține și angajamentele pe care România și le va asuma în vederea îndeplinirii măsurilor și acțiunilor prin care se va realiza implementarea Recomandării (UE) 2021/1004 a Consiliului din 14 iunie 2021 de instituire a unei Garanții europene pentru copii, al cărei principal obiectiv este acela de a sprijini copiii din grupurile vulnerabile în accesarea unor servicii de bază, din diverse domenii precum cel educațional sau de sănătate.

Astfel va fi asigurat accesul copiilor la servicii publice digitale în condiții de siguranță, care să asigure creșterea capacității adulților de a sprijini utilizarea în siguranță a mediului virtual de către copii, se mai arată în nota de fundamentare.

Ministrul Familiei declara pe 5 octombrie că noua Strategie „propune promovarea unei justiții prietenoase pentru copii, un sistem de proceduri penale, civile și administrative care să nu-i inhibe sau sa nu intimideze și, în același timp, să garanteze respectarea tuturor drepturilor lor (n.r. copiilor)”. (detalii AICI)

Conform proiectului, Autoritatea Națională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie se va ocupa de implementarea Strategiei.

Cele 19 ținte ale Strategiei Naționale pentru Protecția și Promovarea Drepturilor Copilului 2023-2027

Ținta nr. 1: Numărul de copii afectați de sărăcie și excluziune socială este mai scăzut cu 400.000 de copii raportat la valoarea de referință din 2019 de 1.323.000 copii, contribuind la obiectivul european de scădere cu 5 milioane a numărului de copii afectați de acest fenomen multidimensional.

Ținta nr. 2: Impactul protecției sociale asupra reducerii ratei sărăciei copiilor este de 30%, față de 45% la nivelul anului 2020.

Ținta nr. 3: Familiile cu copii în dificultate sunt prioritare pentru a beneficia de locuință socială și sunt eligibile pentru un ajutor de locuire, inclusiv sub forma unui sprijin pentru închirierea unei locuințe, atunci când nu sunt disponibile locuințe sociale.

Ținta nr. 4: Copiii afectați de sărăcie beneficiază de un program de sprijin alimentar adecvat nevoilor lor nutriționale.

Ținta nr. 5: Toți copiii școlarizați participă la activități de informare pe tema impactului violenței și a modalităților de raportare a acesteia, organizate în fiecare an.

Ținta nr. 6: Toate localitățile din mediul rural, toate orașele și toate municipiile au servicii publice de asistență socială acreditate, în condiții de acreditare revizuite pentru a asigura calitatea serviciilor.

Ținta nr. 7: Numărul de copii beneficiari de servicii de prevenire a separării de familie este mai mare cu 30%.

Ținta nr. 8: 3 din 4 copii separați temporar sau definitiv de familie sunt plasați în servicii de tip familial.

Ținta nr. 9: Mortalitatea infantilă este mai scăzută cu 20% față de anul 2019.

Ținta nr. 10: Mortalitatea prin cauze evitabile se reduce cu 20% față de anul 2019, pentru copiii de toate vârstele.

Ținta nr. 11: Rata de cuprindere în educația timpurie este de cel puțin 22% pentru segmentul de vârstă de 0-3 ani și cel puțin 95% pentru segmentul 4-6 ani.

Ținta nr. 12: Rata părăsirii timpurii a școlii este cu 4,5 puncte procentuale sub nivelul de 15,3% din anul 2019.

Ținta nr. 13: Procentul tinerilor cu vârsta de 15 ani cu un nivel scăzut de competențe, respectiv elevii aflați sub nivelul doi de competență PISA în citit, matematică și științe este în anul 2025 mai scăzut cu 15% față de nivelul din anul 2018.

Ținta nr. 14: Documentele de politici naționale care vizează drepturile copilului sunt elaborate în formate accesibile pentru copii și cu participarea copiilor.

Ținta nr. 15: Specialiștii care lucrează cu copiii în proceduri penale, civile și administrative (procurori, judecători, polițiști, asistenți sociali, psihologi etc.) au cunoștințele și abilitățile necesare pentru a face justiția prietenoasă și accesibilă pentru copii, ca urmare a formării lor inițiale sau continue.

Ținta nr. 16: Depunerea plângerilor, investigarea și judecarea cauzelor în care sunt implicați copii în calitate de victime, suspecți sau, după caz, inculpați sau martori se desfășoară în condiții prietenoase cu aceștia, create pe baza unor standarde unitare și implementate prin proceduri dedicate.

Ținta nr. 17: Drepturile copilului sunt incluse în programele de formare inițială pentru toate categoriile de profesioniști care lucrează cu copiii.

Ținta nr. 18: Cel puțin un program național de întărire a capacității de funcționare a mecanismelor actuale de participare a copiilor la luarea deciziilor este implementat.

Ținta nr. 19: Până în anul 2027 vor fi adoptate reglementări pentru toate situațiile în care copiii devin victime ale violenței, inclusiv în mediul online.

Proiectul integral poate fi citit AICI.

CITIȚI ȘI:

Guvernul acordă un ajutor financiar de 500 lei elevilor din familii defavorizate. Banii sunt destinați cheltuielilor cu rechizite și materiale școlare

Popularii Europeni își dau întâlnire la București pe 6-7 martie 2024/ Karl Nehammer va participa la eveniment