Bărbatul prins la Sinaia cu plăcuțe diplomatice false este celebrul hacker „Virus”, condamnat în SUA în dosarul Gozi

Bărbatul prins la Sinaia cu plăcuțe diplomatice false este hackerul „Virus”, condamnat în SUA în dosarul Gozi. Duminică, 16 august, în jurul orei 11.00, polițiștii din Sinaia au primit o alertă de la un sistem LPR – License Plate Recognition – instalat pe o autospecială a Inspectoratului de Poliție Județean Prahova.

Vezi galeria foto
3 poze

Mașina fusese anterior dată în atenție într-un alt județ, iar numărul său fusese introdus în sistemul de recunoaștere automată a plăcuțelor, potrivit informațiilor publicate de presa locală. Autoturismul a fost localizat și oprit la kilometrul 119+600 al DN1, la intrarea în Sinaia, iar verificările aveau să scoată la iveală un sistem neobișnuit montat pe mașină.

Vehiculul avea atât plăcuțele emise de autoritățile române, cât și un al doilea set, care imita plăcuțele specifice Corpului Diplomatic. Cele două seturi erau montate pe un mecanism rotativ, astfel încât numerele afișate puteau fi schimbate rapid.

ULTIMA ORĂ Peter Magyar critică UE la Summitul V4 de la Bratislava: „Nu este drept ca Ungaria să plătească amendă zilnic pentru că își protejează frontiera”

19:34

COMUNICAT Ministerul Dezvoltării suspendă cererile de finanţare pentru “Anghel Saligny” din 11 septembrie. Banii pentru programul din acest an s-au terminat

19:34

Mai mult decât atât, șoferul le-a prezentat polițiștilor un document emis de autoritățile italiene care conținea date de identificare ce nu corespundeau identității sale reale. Așadar, bărbatul a fost dus la sediul poliției. Verificările au arătat că acesta avea dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice suspendat, iar identitatea sa reală este Mihai Ionuț Păunescu.

Păunescu este cunoscut în lumea infracționalității cibernetice sub porecla „Virus”, potrivit informațiilor publicate de presa locală. Bărbatul de 42 de ani a fost condamnat în Statele Unite, în 2023, la trei ani de închisoare pentru rolul său într-o infrastructură informatică folosită la distribuirea unora dintre cele mai periculoase programe malware ale perioadei, inclusiv Gozi, care a infectat peste un milion de calculatoare și a ajuns inclusiv în sistemele NASA.

”Virus” a fost reținut pentru 24 de ore

Polițiștii l-au reținut pentru 24 de ore și îl cercetează pentru conducerea unui vehicul de către o persoană căreia i-a fost suspendat dreptul de a conduce, punerea în circulație sau conducerea unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare și fals privind identitatea.

Cercetările sunt coordonate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sinaia. Luni, 17 august, bărbatul urma să fie prezentat procurorilor pentru a se decide dacă este necesară o altă măsură preventivă.

”În urma administrării probatoriului, polițiștii au dispus față de bărbatul de 42 de ani măsura reținerii pentru 24 de ore. La data de 17 august 2026, acesta urmează să fie prezentat unității de parchet competente, în vederea analizării oportunității dispunerii unei alte măsuri preventive”, a transmis Poliția Prahova.

Cine este ”Virus”, hackerul român urmărit ani întregi de americani

Mihai Ionuț Păunescu are un istoric care a atras atenția inclusiv FBI, Departamentului american al Justiției și inspectorilor NASA, arată Mediafax.

Autoritățile americane îl identifică oficial sub numele Mihai Ionut Paunescu, alias „Virus” și spun că acesta a administrat un serviciu de tip „bulletproof hosting” – o infrastructură de servere și adrese IP proiectată să permită infractorilor cibernetici să își desfășoare activitatea fără să poată fi identificați cu ușurință de poliție sau de companiile de securitate informatică.

Prin serviciul administrat de Păunescu au fost sprijinite operațiuni care implicau Gozi Virus, Zeus Trojan, SpyEye Trojan și BlackEnergy. Infrastructura putea fi utilizată și pentru atacuri de tip DDoS sau pentru campanii masive de spam.

Păunescu închiria servere și adrese IP de la furnizori legitimi, pe care le oferea apoi infractorilor. Potrivit procurorilor americani, el verifica inclusiv dacă adresele respective ajunseseră pe listele de IP-uri suspecte și, dacă era nevoie, muta datele clienților pe alte servere sau în alte țări pentru a evita blocarea lor.