ICCJ amână cu trei luni procesul lui Traian Băsescu privind colaborarea cu Securitatea

Secţia de contencios administrativ de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a amânat, vineri, 5 noiembrie, pentru 25 februarie 2022, judecarea recursului formulat de Traian Băsescu în dosarul în care fostul preşedinte a fost declarat în primă instanţă colaborator al Securităţii.

Dosarul a fost înregistrat la ICCJ în iunie 2020, însă această instanţă a stabilit ca procesul să înceapă în luna noiembrie 2021, respectiv o întârziere de 1 an şi 5 luni. Vineri, la primul termen, Traian Băsescu nu s-a prezentat în sala de judecată, el fiind reprezentat de fostul ministrul al Justiţiei Valeriu Stoica.

Judecătorii au admis o cerere de intervenţie formulată de Mugur Ciuvică, preşedintele Grupului de Investigaţii Politice, care susţine că are un interes de a fi parte la acest proces, deoarece în anul 2005 a fost obligat de o instanţă să-i plătească lui Băsescu daune, după ce l-a făcut „informator al Securităţii” pe fostul preşedinte.

VIDEO Ion Cristoiu: Coșmarul numit PNRR s-a încheiat. A lăsat în urmă mai multe legi catastrofale

11:11

INEDIT Văcuțele „de pluș” au devenit noua atracție pentru fermierii din Europa. Care sunt cele mai căutate rase de mini-vaci și cât de profitabilă poate fi creșterea lor

11:09

Magistraţii au decis însă să amâne procesul cu trei luni, respectiv 25 februarie 2022, pentru ca Ciuvică să citească actele de la dosar.

Pe 20 septembrie 2019, Curtea de Apel Bucureşti – instanţa de fond – a admis acţiunea CNSAS şi a decis că fostul preşedinte Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea comunistă.

Magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti au avut nevoie de nouă luni pentru a motiva această decizie, iar în iunie 2020, dosarul a ajuns la Instanţa supremă – Secţia de contencios administrativ, după ce Traian Băsescu a formulat recurs.

Secţia de contencios de la ICCJva dispus ca procesul să înceapă abia la 5 noiembrie 2021, la aproape un an şi jumătate după ce a primit dosarul de la Curtea de Apel Bucureşti.

CNSAS spune că fostul preşedinte Traian Băsescu a dat note informative

Potrivit CNSAS, fostul preşedinte Traian Băsescu a dat note informative ce ar fi dus la menţinerea în ţară a unui coleg de la Marină.

Din documentele depuse în instanţă de CNSAS rezultă că Băsescu ar fi avut un ofiţer de legătură desemnat de fosta Securitate, cu gradul de locotenent-colonel, şi că ar fi dat două note informative olografe.

Conform CNSAS, pe parcursul colaborării cu Securitatea, Traian Băsescu a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum intenţia de a pleca în străinătate şi relaţii cu cetăţeni străini, existente în notele informative date în 05.05.1975.

„Analizând informaţiile furnizate de pârât, apreciem că acestea vizează îngrădirea dreptului la viaţă privată (art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice) şi dreptul la liberă circulaţie (art. 12 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice”, susţinea CNSAS.

Potrivit Consiliului, urmare a uneia dintre notele informative date de Traian Băsescu faţă de un coleg, Securitatea a avizat negativ desemnarea acestuia pe nave româneşti care plecau în afara graniţelor ţării.

Traian Băsescu a negat că ar fi fost colaborator al fostei Securităţi

În timpul procesului de la Curtea de Apel Bucureşti, Traian Băsescu a negat că ar fi fost colaborator al fostei Securităţi.

„Avem puncte de vedere total diferite, eu şi CNSAS. Ne va împăca un al treilea, judecătorul”, a spus, atunci, Băsescu.

Traian Băsescu a precizat în sala de judecată că nu a ştiut că i s-ar fi alocat un nume conspirativ, subliniind că rapoartele sale sunt semnate „căpitan Traian Băsescu”.

„Nu am ştiut că mi s-a dat un nume conspirativ. Nu am semnat un angajament în care să-mi fie introdus şi un nume conspirativ. (…) Nu am ştiut că Contrainformaţiile Militare sunt Securitatea. Am crezut că e un serviciu al Ministerului Apărării Naţionale”, s-a apărat el.

El a precizat că studenţii de la Secţia civilă a Institutului de Marină nu aveau interdicţia de a lua legătura cu cetăţeni străini, de a avea relaţii cu aceştia în afara cadrului profesional. Acesta a amintit că vara, ca studenţi, mergeau la Mamaia, unde se întâlneau cu tineri din Cehoslovacia.

„Navele româneşti operau în toate porturile lumii şi la Secţia comercială studenţii erau familiarizaţi şi pregătiţi pentru contacte cu străini. (…) Niciodată nu am considerat că acele relaţii ale noastre cu studenţii cehi puteau fi condamnate. Nu ne ascundeam, pentru că nimeni nu ne interzicea”, a menţionat Băsescu.