În USR, dosarul penal se întâlnește cu puterea. Noua șefă de cabinet a ministrului Economiei, Irineu Darău, gestionează exact domeniul pentru care a fost condamnată definitiv

Recent, premierul Ilie Bolojan a declarat că nu este interesat de CV-ul unui om, atunci când trebuie să colaboreze profesional. Se pare că nici de ce-au avut prin cazier oamenii din subordinea miniştrilor săi nu este interesat, din moment ce proaspăt unsul ministru al Economiei, Ambrozie Irineu Darău, a numit ca şefă de cabinet un personaj cu o condamnare definitivă la 2 ani cu suspendare pentru abuz în serviciu.

Adriana Miron, căci despre ea este vorba, a ajuns la Braşov în 2021, unde a fost angajată în cadrul Agenției Metropolitane Brașov și detașată la Primăria Brașov, până ce a fost numită city manager.

AI AFLAT! Gândul prezintă Best Of Ai aflat! Cu Ionuț Cristache – vineri, 3 aprilie, de la ora 15.00

16:27

DEZVĂLUIRI Cine sunt hoții care au furat coiful de la Coțofenești în doar 3 minute. Cum au fost prinși

16:20

Se pare că aceasta ar fi ajuns în apropierea fostului edil din Braşov, Allen Coliban(USR) pe filiera lui Dacian Cioloș, fost premier al României și fost comisar european pe agricultură.

Odată ce Coliban a pierdut alegerile, a rămas angajată în Primăria Braşov pe post de „mercenar administrativ”, aşa cum Adriana Miron se autodescria. În ajunul Crăciunului, a fost numită şefă de cabinet a ministrului Economiei, Irineu Darău.

„Deocamdată sunt în concediu legal, iar contractul de muncă se va suspenda pe durata mandatului de la Ministerul Economiei”, după cum declara Miron celor de la BizBrașov.

În anul 2013, Miron a fost trimisă în judecată pentru abuz în serviciu/ fals intelectual în formă continuată. Conform deciziei  Curții de Apel București din 17 decembrie 2015 ea a primit o condamnare definitivă, la 2 ani cu suspendare. Sentinţa cu nr. 102/24.02.2015.

Există şi o explicaţie a Adrianei Miron

În 2011, Adriana Miron era director adjunct în cadrul Autorității de Management pentru Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative.

„Coordonam departamentul Management Financiar, pe cel de control și antifraudă. În această calitate, am aprobat un raport de verificare pe un proiect de cinci milioane de euro, prin care s-au stabilit penalități de un milion de euro.

Era un contract de finanțare, unde MAI era beneficiar, iar penalități s-au stabilit pe un contract de achiziție încheiat între Ministerul Administrației și Internelor și celebra, pe atunci, TeamNet (compania lui Sebastian Ghiță, un infractor suspus, fugit în Serbia – n. red.).

Am fost chemată la cabinetul ministrului de la acea vreme (septembrie 2010) și apostrofată că de ce îmi permit să aprob penalitati pe un contract al însuși MAI. Am explicat că nerespectarea prevederilor legale în materia achizițiilor publice era evidentă, iar verificarea a fost făcută de o echipă de control din care eu personal nu făcusem parte, dar am aprobat raportul pentru că am verificat și eu dosarul achiziției în procedura specifică pentru rambursarea cheltuielilor. (…).

Mi s-a cerut să reconsider raportul, am refuzat și am cerut să fie efectuată verificarea de către departamentul de specialitate al Ministerului Finanțelor și de către ANAP. Ministerul Finanțelor a menținut penalitatea, iar ANAP (atunci ANRMAP) a aplicat o amendă de 40.000 de lei”, explică Adriana Miron, într-un punct de vedere solicitat de BizBrașov.

Decizia a fost urmată de mai multe acțiuni şi întreaga sa activitate a fost analizată de către reprezentanții sistemului.

„Întâi s-a însăilat o speță pe un proiect și am fost trimisă la DNA. S-a sfârșit după audiere cu NUP (neurmărire penală – n. red.). Apoi, văzând că nu a ieșit astfel, au găsit un delator care să scrie că în aprilie 2010, când eram director general adjunct al Directiei de Resurse Umane din MAI și coordonam toată partea de HR din domeniul administrației publice aș fi aranjat un concurs și că am semnat foile de pontaj, pentru o lună și jumătate, ale persoanei angajate până la transferul acesteia la Prefectura București.

În asta a constat „abuzul în serviciu”, iar faptul că am contrasemnat două foi de pontaj a fost „fals intelectual în formă continuată”.

Prejudiciul cuantificat a fost de un salariu și jumătate al omului, respectiv 1470 lei. Am avut parte în cursul judecății de 4 complete de judecată, ultimul complet, cel care m-a condamnat în prima instanță, a intrat la un singur termen, nu m-a audiat, nu a asistat la administrarea probelor și nici la audierea martorilor, ci a rămas direct în pronunțare.

Astfel, la fond am fost condamnată la un an cu suspendare. Recursul mi-a fost respins, a fost admis doar apelul parchetului și mi-a fost sporită pedeapsa, fără niciun fel de probe suplimentare, la doi ani cu suspendare”, povestea Miron.

În urmă cu 10 ani, Adriana Miron s-a ales cu o condamnare definitivă, în Dosarul 23034/299/2013. Potrivit surselor Gândul, Adriana Miron ar fi falsificat semnătura secretarului de stat de la acea vreme, Gheorghe Emacu, şi a organizat un concurs de angajare a unui bărbat din Giurgiu pe care, ulterior, l-a transferat la Prefectura Capitalei.

La audieri, potrivit aceloraşi surse, Miron ar fi declarat că nu se afla în minister la momentul respectiv, că nu ştie sala în care respectivul a dat examen. De asemenea, acesta a declarat că l-a lăsat Adrianei Miron cardul de salariu ca să ia banii de salariu de pe el, pe mai multe luni.

Sursele mai spun că ar fi fost implicate şi alte salariate din instituţie, foste membre în comisia de examinare, condamnate şi ele ulterior de instanţă.

Atribuţii scoase din fişa postului unui funcţionar public, de pe o zi pe alta

Odată adusă la Ministerul Economiei, Adriana Miron trebuia să aibă şi nişte atribuţii în fişa postului. Aşa că, s-a luat de la altcineva şi i s-a dat să se ocupe tocmai de Resursele Umane, adică un fel de paşte iarba pe care o cunoşti, dar, mai ales, aia pentru care ai şi fost condamnată acum 10 ani.

Prin urmare, potrivit acestor documente aflate la Ministerul Economiei, noua sa colegă, Mihaela Popescu, a mers la serviciu în dimineaţa zilei de 23 decembrie şi ştia că are în sarcină trei atribuţii: Economic, Juridic şi Resurse Umane.

Numai că, a doua zi, pe 24 decembrie, lista cu atribuţii a Mihaelei Popescu se subţiase şi anume, a rămas fără ultimul punct: Resursele Umane.

Adriana Miron este un funcţionar public foarte bine aspectat din punct de vedere financiar

Potrivit declaraţiei sale de avere, publicată la data de 15 iunie 2022, adică la ceasul când aceasta era angajată Administrator Public la Primăria Municipiului Braşov, Adriana Miron deţinea 2 terenuri intravilane(cumpărare şi moştenire), 2 apartamente şi o casă de locuit(cumpărare şi moştenire), un autoturism VW, din 2011, precum şi venituri încasate în urma vânzării unui apartament, conturi curente în lei, dar şi împrumuturi.

De asemenea, Adriana Miron avea patru surse de venit, de pe urma activităţii de Administrator Public, din consultanţă, din asigurări şi de la Agenţia Metropolitană de Consultanţă Durabilă Braşov.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Un alt personaj controversat din epoca Kovesi se lipește de protestul USR / Rezist. Augustin Lazăr, fost procuror general al României, pensionat special: „Ministerul Public este provocat să clarifice judiciar o problemă fierbinte”

Nicușor Dan își dorește o nouă campanie anticorupție: „Când medicul îți spune că suferi de o boală lungă, să fii sigur că tratamentul va dura”