Închisorile românești, devastate de COVID-19. Spitalele din penitenciare sunt deja arhipline

Un deținut încarcerat la Penitenciarul Giurgiu a murit, joi seară, după ce, inițial, fusese confirmat cu virusul COVID-19. În același timp, majoritatea închisorilor din țară se confruntă cu un număr mare de infectări, care afectează atât deținuții, cât și angajații. Ca urmare, spitalele din sistemul penitenciar au devenit deja aglomerate.

Penitenciarul Giurgiu a fost declarat de către reprezentanții DSP focar de infecție, după ce peste 50 de deținuți, la care se adaugă și mai mulți polițiști de penitenciare s-au infectat cu noul coronavirus. În acest context, unul dintre deținuți a și murit, joi seară.

Cum arată acum Leni Celnicu, prima soție a lui Gheorghe Hagi. Ce a făcut cu cei 300.000$ primiți la divorț de la Gică

10:19

ANALIZA de 10 Rusia lui Putin are nevoie de China lui Xi, dar și reciproca este valabilă. Beijingul nu-și permite să piardă atuurile câștigate prin parteneriatul cu Moscova, interesele se suprapun chiar și acolo unde politicile diferă

10:00

Potrivit unor surse din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), infecția a izbucnit în cele mai multe dintre închisorile din țară, nu numai la Giurgiu.

Sursele citate au afirmat că toate cele șase spitale penitenciar desemate să fie suport COVID sunt pline, iar boala se întinde, în continuare, cu repeziciune.

„Spitalele sunt toate pline cu deținuți bolnavi, la care se adaugă mulți alții care au simptome ușoare și nu reclamă starile de rău pentru că vor să iasă, în continuare, la muncă. La rândul lor, nici directorii nu vor să oprească lucrul în afara penitenciarelor, pentru că instituțiile se autofinanțează de pe urma muncii prestate de condamnați în beneficiul unor firme private”, au spus sursele citate.

Un exemplu este cazul deținutului Ștefan Risipițeanu, considerat complicele „monstrului” de la Caracal, Gheorghe Dincă. Infectat în Penitenciarul Craiova, acesta a fost adus, în stare gravă, la Spitalul Penitenciar Jilava, unde medicii sunt rezervați în ce privește șansele sale de supraviețuire.

În același timp, o problemă ar fi și transferurile dese ale deținuților, care, mutați de la o închisoare la alta, ar aduce cu ei inclusiv ploșnițe și alți paraziți specifici mediului penitenciar. Un penitenciar de la care se fac multe transferuri ar fi chiar cel de la Girgiu. De aici, ar fi mutați, în special la Craiova, infractorii cu pedepse mai mari de zece ani. Acest lucru ar fi explicabil prin aceea că, la Giurgiu, sunt condiții de detenție neconforme cu cerințele Uniunii Europene, fapt care generează un număr mare de procese pierdute de România la CEDO.

Deținuții refuză, în număr mare, să se vaccineze

Pentru a limita numărul de infectări, reprezentanții ANP au declanșat o campanie prin care să-i convingă pe deținuți să accepte să se vaccineze. Cu toate că li s-au promis inclusiv permisii pentru fiecare doză, mulți dintre pușcăriași au refuzat.

Cu privire la vizite, acestea au loc numai în aer liber, la mese cu geam despărțitor. Cei care vin în vizită sunt obligați să poarte măști medicale și mănuși chirurgicale, iar  la intrare sunt obligați să prezinte dovada efectuării unui test PCR sau test rapid în urma căruia au fost declarați negativi.

În perioada stării de urgență, vizitele, pachetele și permisiile au fost, temporar, interzise cu desăvârșire, pentru a se evita, pe cât posibil, contactul cu exteriorul. În compensație, deținuții au primit mai mult acces la telefon, iar porțiile de mâncare au fost suplimentate.

Reprezentanții ANP au anunțat, la solicitarea Gândul, că la acest moment „există 267 de deținuți infectați, din care 5 sunt cu simptome medii. Toți deținuții sunt transferați din penitenciarele în care sunt depistați, în spitalele penitenciare pentru monitorizare. La acest moment, dispunem de 19 locuri, destinate eventualelor situații care vor mai apărea”.

În același timp, procentul de vaccinare în rândul deținutulor este de 73%, spun reprezentanții ANP, care susțin faptul că „interesul deținuților se menține moderat și după derularea campaniilor de informare interne ori a recompensării prin „creditele virtuale”.