INTERVIU EXCLUSIV | Donatella Rovera, investigatorul Amnesty International care a documentat crimele de război ale Rusiei în Ucraina: ”Copii uciși de bombe cu fragmentare pe locurile de joacă, persoane sfârtecate în timp ce își cumpărau hrana zilnică sau când așteptau liniștite la coadă ajutorul umanitar”

Publicat: 16/06/2022, 10:48

Donatella Rovera este investigator principal al Amnesty International. De peste două decenii, ea cercetează crimele de război și documentează atrocități comise împotriva civililor nevinovați. Munca ei de investigator a dus-o  în cele mai periculoase și disperate zone din lume. De la violența armată din Siria și Libia până la conflictele din Gaza și Sudan, Donatella Rovera a raportat despre gravele încălcări ale drepturilor omului care au ținut prima pagină a presei internaționale.

Prezentă în Ucraina, a colectat date și dovezi concrete despre atrocitățile comise de armata rusă în orașul Harkov. Investigațiile ei au constituit baza pentru elaborarea unui raport al organizației Amnesty International. Documentul susțin că sute de civili au fost uciși în mod deliberat în atacuri cu bombe cu fragmentare (muniție cu dispersie), interzise de legislația internațională, asupra oraşului Harkov.

O bombă cu fragmentare conține sub-muniții explozive care pot face ravagii pe o suprafață echivalentă cu mai multe terenuri de fotbal. Oricine se află pe raza exploziei, militar sau civil, este sfârtecat sau mutilat, din cauza sub-munițiilor care împrăștie fragmente metalice ucigașe sau grenade. Chiar când nu explodează, odată ajunse pe sol, sub-munițiile au același efect devastator ca și minele terestre. Pentru cei care circulă în zonele unde au fost lansate asemenea bombe cu fragmentare, amenințarea rămâne mult timp după încheierea unui conflict.

Convenția privind  bombele cu fragmentare a fost negociată și adoptată de 107 state la o conferință diplomatică de la Dublin, Irlanda, în mai 2008. Rusia a refuzat semnarea acestui document. Convenția a stabilit ca munițiile cu dispersie să nu mai fie folosite, iar actorii statali care le folosesc, să răspundă în fața justiției internaționale.

În investigațiile sale pe teritoriul ucrainean, Donatella Rovera a documentat cazurile a sute de civili uciși sau mutilați în urma bombardamentelor rusești cu asemenea muniție. Oficialul de la Amnesty Internațional a oferit un interviu în exclusivitate pentru Gândul.

Bogdan-George Rădulescu: Analizând datele și toate dovezile de pe teren, la Harkov, după bombardamentele rusești nediscriminatorii împotriva acestui oraș ucrainean, ce concluzie ați putea trage? Au urmat forțele ruse o tactică de „șoc și groază”, pentru a îngrozi populația civilă, pentru a o împinge să fugă și a creat intenționat o criză umanitară în Ucraina și în Europa?

Donatella Rovera: De la începutul invaziei lor în Ucraina, pe 24 februarie, forțele ruse bombardează Harkov, al doilea oraș ca mărime al Ucrainei. Cartierele rezidențiale ale orașului au fost supuse atacurilor fără discernământ. Aceste atacuri au ucis sute de civili, au rănit mii de oameni și au distrus un număr impresionant de edificii civile. Aceste atacuri sunt nediscriminatorii. Ele nu au la bază niciun calcul militar precis.

Atacurile au fost efectuate folosind arme fără asigurarea preciziei tirului, cum ar fi rachetele Grad, dar și prin recurgerea la arsenalul de artilerie grea, prin lovituri arbitrare, dar mai ales prin folosirea munițiilor cu fragmentare care sunt interzise la nivel internațional.

Acestea au fost lansate în contextul invaziei Rusiei asupra Ucrainei, în timpul căreia forțele ruse au preluat controlul asupra unei părți a Ucrainei, inclusiv asupra satelor din jurul Harkovului, și în contextul în care forțele militare ale Rusiei au încercat să preia controlul asupra orașul în sine. Da. Frica de astfel de lovituri îi forțează pe mulți ucraineni să fugă din oraș, să își părăsească locuințele și regiunea.

Folosind bombele cu dispersie în bombardarea Harkovului, forțele ruse ucid sau mutilează civili. Ceea ce s-a întâmplat acolo se potrivește cu definiția legală a crimelor de război?

Există dovezi clare că aceste lovituri nediscriminatorii ale forțelor ruse împotriva zonelor rezidențiale populate din Harkov constituie crime de război. Ele ar trebui investigate ca atare.

Acest verdict se aplică tuturor loviturilor pe care le-am documentat până acum, atât cele efectuate cu muniții cu fragmentare, cât și cele efectuate cu alte rachete și cu piese de artilerie nedirijată, care nu au fost îndreptate către o anumită țintă exclusiv militară,  ci au fost deliberat împotriva civililor.

Îmi dau seama că pentru a face un raport obiectiv trebuia să rămâi detașată emoțional văzând asemenea atrocități. Care este lecția morală pe care toți trebuie să o învățăm din acest război și cât crezi că va trebui să așteptăm ca să se facă dreptate?

Investigarea crimelor de război și a altor încălcări ale dreptului internațional umanitar și al drepturilor omului se bazează exclusiv pe dovezile faptice disponibile – atât probele materiale, colectate în timpul vizitelor la fața locului, dar și pe baza interviurilor cu supraviețuitorii și martorii. La acestea s-au adăugat informațiile găsite în surse deschise, cum ar fi imagini verificabile luate din satelit, dar și imagini și înregistrări video realizate în momentul atacurilor.

Conduc investigații pe marginea consecințelor războaielor și conflictelor armate din întreaga lume de peste 20 de ani. Metodologia și standardele de probă sunt aceleași. Realitatea este că, în conflicte militare, civilii sunt primii sacrificați. Ei duc greul războiului pe umerii lor. Am revăzut această realitate și acum, pe teren, în Ucraina.

Sute de civili au fost uciși și mutilați. Le-au fost distruse complet casele, copiii lor au fost uciși când se aflau la locurile de joacă, persoane au fost ucise în timp ce își cumpărau hrana zilnică sau când așteptau liniști la coadă ca să primească ajutorul umanitar. Mulți alții și-au văzut locuințele făcute una cu pământul în urma unor lovituri nediscriminatorii de artilerie ale armatei ruse.

Este esențial ca cei responsabili de astfel de atacuri să fie trași la răspundere. Singura lecție morală este că trebuie să se facă dreptate pentru victime. Dar știm, de asemenea, că acest proces va dura mult timp, probabil ani de zile ca să justiția să dea verdictul final.

Bogdan Rădulescu
Bogdan-George Rădulescu, jurnalist, analist politic. Jurnalist între 1995-2015 (Radio România Internațional, Radio România Actualități). A fost corespondent la Bruxelles pentru Radio România (2011-2015), acreditat la Comisia Europeană şi la citeste mai mult