INTERVIU EXCLUSIV| „Putin a pierdut războiul și se simte ca un urs încolțit”. Un istoric din Republica Moldova explică obiectivele președintelui rus

INTERVIU EXCLUSIV| „Putin a pierdut războiul și se simte ca un urs încolțit”. Un istoric din Republica Moldova explică obiectivele președintelui rus
Vladimir Putin. Sursă foto: Profimedia.ro
Publicat: 15/03/2022, 15:03
Actualizat: 15/03/2022, 16:40

„Similitudinile dintre Rusia putinstă și Germania nazistă sunt izbitoare. Putin devine un al doilea Hitler. Dictatorul de la Kremlin, aidoma Führerului, este din ce în ce mai disperat”, explică, într-un interviu pentru Gândul, Ion Mischevca, istoric și analist politic din Republica Moldova.

Putin are nevoie de o victorie răsunătoare în Ucraina, de cucerirea unui oraș important precum Kiev, Harkov sau Odesa, pentru a încerca să-și justifice atrocitățile, însă războiul l-a pierdut deja, spune istoricul din Chișinău.

Reporter: Ce spun evenimentele din ultimele zile despre Vladimir Putin ca lider politic? În 2014 a anexat Crimeea, iar astăzi ne aflăm în fața unui conflict militar din Ucraina. Care este legătura și care credeți că sunt planurile lui?

Ion Mischevca: În Ucraina nu este doar un conflict militar, ci o invazie, un război declanșat de Rusia. Altminteri, riscăm să cădem în capcana propagandei moscovite, care denumește eufemistic agresiunea militară din Ucraina drept „operațiune specială”. Să nu uităm că și Hitler și-a denumit atacul asupra Uniunii Sovietice drept „operațiunea Barbarossa” sau „debolșevizare”, dar aceasta era o invazie în toată regula. De altfel, similitudinile dintre Rusia putinstă și Germania nazistă sunt izbitoare. El nu a crezut că ucrainenii vor opune o rezistență atât de dârză și chiar a sperat la un blitzkrieg, fără prea mari pierderi. Mai mult, el se aștepta că trupele rusești vor fi primite cu pâine și sare de populația rusofonă din estul și sudul Ucrainei. Dar oricât de rusofili ar fi fost unii ucraineni, atunci când te atacă cineva, afinitățile cu agresorul dispar. Or, bombele și rachetele care au distrus blocuri de locuit, grădinițe și spitale nu și-au ales victimele după etnie, limba vorbită sau afinități politice. De altfel, cred că Putin era convins că va putea replica succesul anexării Crimeei și va crea una sau mai multe regiuni separatiste, după modelul celor din Donbas.

Mischevca: „Putin deja a pierdut ireversibil Ucraina”

Proiectul „Novorossia” nu este nou, dar noutatea constă în faptul că i se părea fezabil. După ce Kievul a dejucat mișcările secesioniste din Odesa, în 2015 fiind reținuți mai mulți provocatori, care au autoproclamat „Rada Basarabeană”, dictatorul de la Kremlin a înțeles că trebuie să intervină, inclusiv militar, dacă vrea ca Ucraina să nu iasă din sfera de influență a Rusiei. Dar pentru că planul de acasă nu coincide cu cel din târg, Putin deja a pierdut ireversibil Ucraina. Ceea ce încearcă să facă acum este să nu piardă și (puterea în) Rusia. De aceea este capabil să facă una cu pământul Ucraina. De fapt, el nu mai luptă cu soldații sau cu conducerea de la Kiev, ci cu poporul ucrainean. Putin nu vrea „denazificarea” și „demilitarizarea” Ucrainei, ci dispariția ei ca stat. A și spus-o în discursul prin care a anunțat „operațiunea militară specială”. Potrivit lui, Ucraina a fost creată de Lenin prin ciopârțirea altor state, ceea ce este parțial adevărat. Dar un adevăr spus pe jumătate tot este minciună, pentru că sovieticii au anexat teritoriile și le-au oferit ucrainenilor, nu invers.

„Obiectivele sale sunt clare: să scindeze și să federalizeze Ucraina”

„Mi-e greu să spun care este scopul lui Putin, dar obiectivele sale sunt clare: să scindeze și să federalizeze Ucraina. De fapt, el a declarat de nenumărate ori că „destrămarea URSS a fost cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului trecut”. S-ar putea să-și fi dorit un soi de refacere a Uniunii Sovietice, dar înlocuind comunismul cu (neo)nazismul rusesc. Oricum, aceste ideologii totalitare de stânga sunt două fețe ale aceleiași monede…Putin se simte ca un urs încolțit și cel puțin cu orgoliul rănit. Armata sa nu s-a dovedit a fi atât de invincibilă pe cât părea, iar sancțiunile economice ale Occidentului sunt cu mult mai devastatoare decât credea. Dar asta îl face și mai periculos”, explică istoricul de la Chișinău.

„Occidentul va trebui să se repoziționeze”

Reporter: Europa de Vest și de Est au motive serioase de îngrijorare?

Ion Mischevca: Cu toții avem motive de îngrijorare. De altfel, temerile cresc proporțional cu scăderea distanței până la epicentrul războiului. Totuși, cred că statele membre NATO sunt într-o situație net avantajoasă față ce cele din afara Alianței. În schimb, Vestul are de cules roadele politicilor sale duplicitare. După atâția ani în care a cochetat cu Moscova, s-a făcut dependentă de gazul rusesc prin construcția conductei Nord Stream 2, acum Uniunea Europeană trebuie să-și taie craca de sub picioare. Sancțiunile economice lovesc nu doar Rusia, ci și statele UE. Gândiți-vă cum vor achita europenii pentru gazul rusesc, după ce mai multe bănci din Rusia au fost excluse din sistemul SWIFT. Nemaivorbind despre renunțarea la o imensă piață pentru produsele din UE. Nu în zadar, francezii de la Renault continuă să exporte în Rusia, în pofida unei poziții „unitare” afișate de Bruxelles. Pentru că, nu-i așa, interesul poartă fesul, iar dinții sunt mai scumpi ca părinții…

Un alt aspect care nu trebuie neglijat este faptul că Occidentul va trebui să se repoziționeze/reinventeze, când de fapt ar trebuie să revină la origini. Vă imaginați ce disonanță cognitivă au progresiștii și neomarxiștii din cancelariile de Vest când văd că naționaliștii ucraineni luptă împotriva invadatorilor? Sau feministele atunci când doar bărbaților din Ucraina le-a fost interzis să părăsească țara? Ori ecologiștii, în frunte cu chiulangioaica Greta, care nu pot protesta contra poluării produse de bombardamente, în condițiile în care sunt uciși civili? Mai mult, singurii care au atenționat Vestul despre pericolul expansionismului/revizionismului rusesc au fost balticii și blamatul guvern conservator de la Varșovia.

„Putin nu are nevoie să atace Republica Moldova”

Reporter: Ar putea Putin să atace Republica Moldova? Care credeți că sunt statele cele mai fragile din apropierea Rusiei?

Ion Mischevca: Dacă Ucraina va fi înfrântă, sigur că există această probabilitate. Dar Putin nu are nevoie să atace Republica Moldova, pentru că autoritățile statului se vor preda fără luptă. În plus, guvernarea de la Chișinău la fel a cochetat (și continuă să cocheteze) cu Rusia. Reamintesc că alianța din 2019 dintre Blocul ACUM (din care făcea parte PAS-ul condus pe atunci de Maia Sandu) și PSRM nu ar fi fost posibilă fără încuviințarea Moscovei. Mâna dreaptă a lui Putin, Dmitri Kozak, a venit la Chișinău și a „blagoslovit” acea monstruoasă coaliție. Totodată, să nu uităm că ministrul de Externe, Nicu Popescu, a spus la București că în 1992 a fost „război civil”, iar Maia Sandu a declarat că „Unirea din 1918 a fost impusă” și că agresiunea rusească de la Nistru a fost provocată de „corupție”.  Să nu uităm că ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, a negociat și semnat contractul cu Gazprom, nu cu Romgaz, iar conducta Iași-Chișinău va rugini următorii 5 ani. Mai mult, actuala guvernare a cerut anularea interdicției de circulație a mașinilor cu numere transnistrene etc.

Cele mai fragile state au trupe de ocupație pe teritoriul lor și au fost deja atacate de Rusia. Mă refer la Republica Moldova (în 1992), Georgia (în 2008) și Ucraina (din 2014). Urmează statele care nu sunt membre NATO, dar se află în vecinătatea Rusiei (Finlanda, Suedia, Japonia).

Reporter: Ar putea însă Vladimir Putin să folosească arme nucleare și nimeni de la Kremlin cu factor decizional să nu se poată opune? Dacă ar fi să aibă loc un Al Treilea Război Mondial, acesta ar implica arme nucleare şi ar fi distructiv, declara miercuri ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.

„Atât Rusia, cât și NATO au sisteme de apărare antiaeriene performante”

Ion Mischevca: Dacă nu va exista o confruntare directă între NATO și Rusia, Al Treilea Război Mondial este, deocamdată, improbabil. În general, nu cred că Vladimir Putin este nebun, ci doar disperat. Chiar dacă a amenințat că va apăsa butonul nuclear în cazul implicării Occidentului în Ucraina, observăm că acest lucru nu s-a întâmplat. Or, statele membre ale Alianței continuă să doneze ucrainenilor armament cu care distrug avioanele și blindatele rusești. Dar NATO nu poate să închidă spațiul aerian al Ucrainei, așa cum cere Volodimir Zelenski, pentru că asta ar însemna declanșarea celei de-a treia conflagrații mondiale.

De fapt, ceea ce se întâmplă în Ucraina este un „război proxy”, adică prin intermediari, dintre Rusia și NATO, pentru că niciuna dintre părți nu-și dorește o confruntare directă. În perioada Războiului Rece, a existat așa numita doctrină „MAD” (Mutual Assured Destruction, în traducere: Distrugere reciprocă asigurată), prin care URSS și SUA erau conștiente că, în cazul unui război nuclear, ambele vor fi distruse. Cred că acest lucru este valabil și astăzi. Mai mult ca atât, după 30 de ani de la încheierea Războiului Rece, atât Rusia, cât și NATO au sisteme de apărare antiaeriene performante, capabile să doboare inclusiv rachete cu focoase nucleare. În plus, să nu omitem factorul uman. În cazul unui asemenea ordin, este suficientă nesubordonarea unui militar și o catastrofă globală va fi evitată.

„Rusia va rămâne izolată în plan internațional”

Reporter: În aceste zile vedem imagini dramatice: oameni care stau în fața tancurilor rusești cu mâinile goale, soldați ruși care refuză lupte. În cazul unei victorii armate a Rusiei, credeți că este posibil ca Vladimir Putin să controleze Ucraina, să instaleze un „guvern marionetă”, așa cum era anticipat? Poate Ucraina să evite federalizarea?

Ion Mischevca: Putin are nevoie de o victorie răsunătoare în Ucraina, de cucerirea unui oraș important precum Kiev, Harkov sau Odesa, pentru a încerca să-și justifice atrocitățile. Dar o asemenea victorie ar fi „à la Pirus”. El deja a pierdut războiul, indiferent dacă realizează acest lucru sau nu. Chiar dacă Ucraina va fi federalizată, Rusia va rămâne izolată în plan internațional, cu o economie pusă pe brânci și cu pecetea de stat agresor în frunte. Lumea civilizată a înțeles că Putin luptă contra valorilor occidentale și a vrut să înlocuiască forța dreptului cu dreptul la forță. De asta statele din Vest au uitat de toate disensiunile inerente unor societăți democratice și s-au mobilizat să susțină poporul ucrainean. Pentru că, reiterez, Putin nu a atacat doar Ucraina, ci tot ce înseamnă drepturi și libertăți fundamentale ale omului.

Indiferent dacă va numi un guvern marionetă la Kiev sau se va mulțumi cu crearea și recunoașterea unor republici separatiste, dictatorul de la Kremlin a devenit un paria, un indezirabil și un criminal. Cu mici excepții, nimeni din Occident nu vrea să mai discute cu el, nimeni nu-l mai crede. Partea proastă e că Putin nu-și va recunoaște înfrângerea. Partea bună e că nici ucrainenii nu o vor face. Întrebarea cea mai arzătoare pentru românii din Republica Moldova este dacă tancul rusesc se va opri la Nistru sau la Prut?

Ion Mischevca este și autorul a mai multor lucrări, prin care și „Manifest pentru Unire – Antidot la neomarxism si progresism” și „Cine suntem? Eseu istoric la 100 de ani de la Marea Unire”.

Ina Stoica
Este absolventă a Facultății de Litere-Limbi și Literaturi Străine din București. Are un masterat în domeniul jurnalismului și cel al comunicării obținut în urma studiilor urmate la FJSC și Université Lumière Lyon 2. A lucrat în trustul citeste mai mult