Iohannis a primit șase noi ambasadori din UE la Cotroceni. Temele principale au fost Ucraina, NATO, extinderea Uniunii și un pic de Schengen

Preşedintele Klaus Iohannis i-a primit, marţi, succesiv, la Palatul Cotroceni, pe ambasadorii Lituaniei, Belgiei, Regatului Ţărilor de Jos, Sloveniei, Estoniei şi Finlandei, cu ocazia prezentării scrisorilor de acreditare. Subiectele principale abordate s-au învârtit în jurul războiului din Ucraina, extinderea Uniunii și cooperării în cadrul NATO, mai ales în ceea ce privește consolidarea flancului estic al Alianței. Oarecum, în subsidiar, la întânirea cu ambasadorul Țărilor de Jos, s-a pus și problema Schengen.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, în cadrul întrevederii cu ambasadorul lituanian, Arturas Zurauskas, şeful statului a a apreciat coordonarea eficientă şi similitudinea de poziţionări în cadrul Uniunii Europene şi NATO. În contextul agresiunii Rusiei, au fost subliniate hotărârea celor două ţări de a continua sprijinul pentru Ucraina şi pentru statele vulnerabile, în special Republica Moldova, şi interesul pentru consolidarea Flancului Estic al NATO.

LIVE 🚨 Europa, Asia, Africa și Australia au intrat în anul 2026: artificii pe glob, emoții fără granițe. Imaginile magiei Anului Nou, pe Gândul

01:26

CONTROVERSĂ Ultima zi anului 2025 a adus o numire controversată la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București

00:51

În discuţia cu Jean Cornet d’Elzius, ambasadorul Belgiei, țară cu o foarte importantă prezență în economia românească, s-a pus problema dezvoltării cooperării pe linie sectorială, cu accent pe domeniile energie, producţie industrială, cultură, cooperare universitară şi contacte interumane. Iohannis și-a exprimat aprecierea pentru participarea trupelor belgiene în cadrul Grupului de Luptă NATO din România, o contribuţie esenţială la asigurarea posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic.

În discuţia cu ambasadorul olandez, Willemijn van Haaften, dincolo de cooperarea în cadrul UE și NATO, s-a pus și problema sprijinului Regatului Ţărilor de Jos pentru aderarea României la spaţiul Schengen.

La întrevederea cu ambasadorul Sloveniei, Robert Kokalj s-a pus accentul asupra intensificării cooperării în domeniul energiei şi al industriei apărării. A avut loc şi un schimb de opinii asupra procesului de extindere a Uniunii Europene, fiind subliniată importanţa unor decizii favorabile pe tema avansării parcursului european al partenerilor din Balcanii de Vest, precum şi pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova până la sfârşitul acestui an. În contextul războiului de agresiune al Rusiei, a fost reiterată continuarea sprijinului faţă de Ucraina şi necesitatea acordării de asistenţă substanţială Republicii Moldova, pentru a putea consolida rezilienţa acesteia în faţa ameninţărilor actuale.

În cadrul întrevederii cu ambasadorul Estoniei, Aune Kotli, în afară de tema Ucraina și consolidarea flancului estic al NATO a fost subliniată şi importanţa strategică a procesului de extindere a UE, în contextul actual, atât pentru statele din estul Europei, cât şi din regiunea Balcanilor de Vest. A fost abordată şi cooperarea foarte bună dintre România şi Estonia în cadrul formatelor regionale, cu accent pe Iniţiativa celor Trei Mări şi formatul B9.

Cu ocazia discuţiei cu ambasadorul Finlandei, Leena Anneli Liukkonen, preşedintele Iohannis şi-a exprimat satisfacţia pentru aderarea Finlandei la NATO şi a subliniat interesul pentru o cooperare cât mai strânsă în vederea consolidării posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, arată Administraţia Prezidenţială.