La ce preț se vând garsonierele tip „cutii de chibrit” din Chiajna, județul Ilfov. Au doar 22 de metri pătraţi

Locuințele de tip „cutii de chibrit”, după cum erau denumite înainte de Revoluție, au devenit un fenomen national printre dezvoltatorii imobiliari care vând apartamente cu suprafețe mai mici decât prevede legea.

Fără nicio emoţie, acestea trec atât de filtrele primăriilor, dar şi de cele ale Inspectoratului de Stat în Construcţii. Deşi responsabilitatea se împarte, nicio instituţie nu îşi asumă vina. De altfel, studiul naţional Antena arată că 87% dintre români cred că vânzătorii ar trebui aspru sancţionaţi.

„Agent imobiliar: Aici avem garsoniera cea mai mică disponibilă, de 30 de metri pătraţi.

Reporter: 30 de metri pătraţi suprafaţă utilă?

Agent imobiliar: Da. Cu tot cu balcon”, potrivit Observatornews.

FLASH NEWS Kim Jong Un îl numește pe Vladimir Putin „un drag tovarăș” în mesajul oficial, cu ocazia Anului Nou

10:27

POLITICĂ Blonda lui Ilie Bolojan. Premierul a făcut o numire surpriză, pe filieră USR, la conducerea Achizițiilor Publice

10:26

În Chiajna, la periferia Capitalei, într-o zonă în care ansamblurile rezidenţiale au apărut ca ciupercile după ploaie, un complex autorizat în 2024 nu respectă o prevedere esenţială a legii locuinţei: suprafaţa minimă utilă.

„Reporter: Eu ştiam că la garsoniere trebuie să ai măcar 37 de metri pătraţi.

Agent imobiliar: După noua…(n.r.: lege). Avem autorizaţie de bloc deja gata.

Reporter: S-a schimbat legea între timp?

Agent imobiliar: Avem inclusiv garsoniere de 26 de metri – existente”.

Dar legea locuinţei e clară. O garsonieră nu poate avea mai puţin de 37 de metri pătraţi utili. Astfel, un apartament de două camere trebuie să aibă măcar 52 de metri pătraţi, iar unul de 3 camere 66 de metri pătraţi.

„Reporter: Am primit şi schiţa garsonierei pe care am vizionat-o. Aici vedem că bucătăria şi camera de zi au împreună 22 de metri pătraţi. Problema este că pe lângă aceste spaţii ar fi trebuit să avem prevăzut şi un loc de luat masa – care să aibă 2 metri şi jumătate pătraţi. El nu există aici.

„Este un mister cum se pot obţine astfel de suprafeţe. În cazul de faţă a fost luat un aviz de la DSP şi apoi o autorizaţie de la primăria locală. Aici sunt două filtre extrem de importante„, a explicat Mihai Cristian, consultant tehnic.

În ce privește prețul:

„Agent imobiliar: La etajul trei şi patru vorbim de preţuri de 41.200 sau la etajul şase la 40.500. Cash-ul la noi reprezintă un avans de 80% din valoare la antecontract şi diferenţa de 20% la momentul predării”. 

„Unii operatori au încălcat în mod grosolan legea. Open space-ul e o capcană întinsă de unii„, explică Emil Ivănescu, arhitect.

De altfel, un control recent al ANPC a scos la iveală că unul din doi dezvoltatori verificati nu respectă legea

„Din cei aproape 500 de operatori economici din sectorul imobiliar controlaţi de ANPC, în 216 cazuri au fost constatate nereguli, iar principalele abateri sunt legate de nerespectarea suprafeţelor minime, astfel că au fost descoperite locuinţe de o cameră sub 37 de metri pătraţi, de două camere sub 52 de metri pătraţi şi de trei camere sub 66 de metri pătraţi”.

De precizat este că, protecţia Consumatorului a dat amenzi de aproape un milion de lei şi a oprit de la vânzare 3 mii de locuinţe. Agenţii imobiliari sunt însă de părere cădezvoltatorii nu au făcut decât să se adapteze cererii.

„S-a ajuns aici în urma crizei imobiliare din 2008. Oamenii nu şi-au mai permis să cumpere suprafeţele care se construiau până în 2008. Două camere aveau 70-80 de metri pătraţi. Utili, interior, de specificat. După care au început, treptat, să scadă„, a explicat Georgian Marcu, agent imobiliar.

Dar dezvoltatorii profită şi de scăpările din lege, şi vând de multe ori un vis, o schiţă pe hârtie pentru care nu au nicio autorizaţie.

„Cu cât cumpărăm într-un stadiu mai puţin avansat al proiectului, cu atât riscurile sunt mai mari. Legislaţia permite ca promisiunile de vânzare pentru apartamente în condomenii viitoare să fie încheiate chiar dacă acea construcţie există doar la nivel de idee, chiar dacă nu există autorizaţie de construire. Chiar dacă nu avem certificat de urbanism sau, în unele situaţii, chiar dacă dezvoltatorul nu este proprietarul terenului„, a explicat și Andreea Secu, avocat de drept imobiliar, pentru sursa citată.

Autorul recomandă:

COMOARA din pod. Ce au descoperit noii proprietari într-o casă din Italia