Le Figaro: Sfârșitul lamentabil al „domniei” lui Klaus IOHANNIS / Un „rege leneș” pentru români, un lider fiabil pentru Bruxelles

Președintele în exercițiu, al cărui mandat a fost prelungit după anularea alegerilor ce urmau să desemneze succesorul, este considerat responsabil pentru criza politică, conform unei analize semnate de Paul Cozighian și Cyrille Louis, publicată joi în Le Figaro.

Pe zidul împrejmuitor al Palatului Prezidențial din România a apărut duminică o inscripție cu vopsea albastră: „Trădător, pleacă!”, adresată președintelui Klaus Iohannis, pe care mulți îl consideră vinovat de criza politică în desfășurare. Pe 6 decembrie, justiția a invocat suspiciuni de ingerință rusă pentru a anula în ultimul moment turul doi al alegerilor prezidențiale, riscând să arunce țara într-o situație de incertitudine.

Organizarea unui nou scrutin a fost amânată, astfel că președintele în exercițiu își continuă mandatul, reconfirmându-l recent pe liderul Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu, în funcția de prim-ministru.

SOCIAL Bunica Veruța a ajuns virală pe rețelele sociale. Poveștile sale savuroase i-au adus popularitate

20:57

FLASH NEWS Departamentul pentru Situații de Urgență spune că: Intervențiile de sprijin continuă pentru comunitățile din Prahova și Dâmbovița

20:43

„România este condusă de un președinte ilegitim, care și-a prelungit mandatul pe termen nelimitat, din proprie inițiativă, ca un dictator african”, a afirmat, indignat, Sebastian Zachmann, editorialist politic la Prima TV.

Cu trei săptămâni înainte, cu ocazia Zilei Naționale, Klaus Iohannis le-a adresat românilor un mesaj de penitență: „Vă cer iertare, pentru că de-a lungul anilor am luat decizii care v-au nemulțumit și pe care, cel mai probabil, nu le-am explicat suficient”.

Prin votul care l-a propulsat pe candidatul de extremă dreapta Călin Georgescu pe primul loc în primul tur al alegerilor prezidențiale, alegătorii români au transmis un mesaj clar liderilor lor. Cu toate acestea, potrivit Silviei Marton, profesor de Științe Politice la Universitatea din București, „mea culpa președintelui Iohannis a venit prea târziu pentru a-l exonera de responsabilitatea sa politică și morală într-o criză atât de gravă”.

Un „rege leneș”

La 65 de ani, cel de-al șaselea președinte al României își încheie cel de-al doilea mandat, disprețuit de mulți dintre compatrioții săi, dar apreciat de liderii europeni. Văzut din București, fostul profesor de fizică este considerat atât de distant încât criticii săi îl numesc „un rege leneș”, acuzându-l că petrece mai mult timp în orașul său natal, Sibiu, sau în deplasări costisitoare în străinătate, decât la biroul prezidențial.

La Bruxelles, însă, liderii europeni îi apreciază fiabilitatea în perioade dificile.

„În ciuda multiplelor crize din ultimii ani, s-a menținut clar în angajamentul său european și a făcut eforturi pentru a asigura stabilitatea țării sale”, a declarat un diplomat european.

„Din păcate, nu același lucru se poate spune despre Viktor Orban sau chiar despre liderii polonezi, care, spre deosebire de cei români, au permis fermierilor lor să blocheze importurile de cereale ucrainene la granițe.”

Klaus Iohannis a intrat în politică la sfârșitul anilor ’90, câștigând inițial primăria Sibiului ca reprezentant al unui mic partid al minorității germane. Abia după ce a revitalizat turismul în acest oraș transilvănean, în urma celui de-al treilea mandat de primar, a început să aspire la un rol național.

În 2009 și 2013, a fost luat în considerare pentru funcția de prim-ministru sub președintele conservator Traian Băsescu, însă propunerile au fost respinse. Cu toate acestea, Iohannis a perseverat și, în 2014, a devenit succesorul lui Băsescu, sub sigla Partidului Național Liberal, o formațiune de dreapta care, alături de social-democrați, domină viața politică românească de la căderea comunismului în decembrie 1989.

Raluca Pantazi, redactor-șef al site-ului Edupedu.ro, amintește că Iohannis a declarat educația drept prioritatea mandatului său.

„Cine vă poate ierta, domnule președinte, că ați lăsat un sfert de milion de copii în afara școlii?”, întreabă ea într-un editorial recent, subliniind: „Banca Mondială a anunțat săptămâna aceasta că 250.000 de elevi între 6 și 14 ani au abandonat școala, cu 150.000 mai mulți decât înainte de mandatul dumneavoastră”.

În timpul celor două mandate ale lui Klaus Iohannis, conchide ea, „școlile publice au înregistrat cel mai mare declin la toate testele și analizele internaționale”.

Pasivitatea președintelui, tot mai vizibilă pe fondul escaladării tensiunilor internaționale, a stârnit o furie mocnită în rândul opiniei publice din România.

„Acest lucru este valabil mai ales de la pandemie încoace”, afirmă Silvia Marton. „Președintele, care are responsabilitatea de a comunica politicile implementate sub autoritatea sa, a rămas tăcut zile întregi când, în februarie 2022, Rusia a invadat Ucraina. Iar când un extremist a ajuns surprinzător în turul doi al prezidențialelor, s-a limitat la scuze ciudat de narcisiste.”

„Probabil că s-a lăsat izolat în turnul său de fildeș”, admite un diplomat european, care consideră totuși că unele critici aduse președintelui sunt exagerate. În prima linie atunci când a fost vorba de sprijinirea Ucrainei, Klaus Iohannis a trebuit, în același timp, să se apere atât de reproșuri legitime, cât și de campanii de dezinformare rusești.

Eșecul candidaturii la NATO

Primăvara trecută, Klaus Iohannis a comis o greșeală strategică neașteptată, candidând pentru funcția de secretar general al NATO, deși candidatura fostului prim-ministru olandez, Mark Rutte, fusese deja validată de statele membre.

În urmă cu zece zile, în cadrul unei reuniuni desfășurate la Bruxelles, numele său a fost exclus de pe lista șefilor de stat invitați să se întâlnească cu noul lider al alianței transatlantice.

Foto: MARIUS DUMBRAVEANU / MEDIAFAX

CITEȘTE ȘI:

Victor Ponta vrea să plătească AMENDA românului care a scris pe gardul de la Cotroceni „Trădătorule, pleacă”

Klaus Iohannis a promulgat LEGEA care permite Guvernului să emită ordonanțe pe durata vacanței parlamentare