Confruntările între vecini în ce privește menajul sau vegetația sunt mai frecvente decât par a fi: Frunze care ajung peste gard, resturi aruncate în grădini străine, murdărie care tranzitează hotarele, toate acestea pot deveni surse de tensiuni. Însă ce drepturi ai, concret, conform legislației actuale, și cum poți să reacționezi legal când vecinul tău generează astfel de neplăceri.
În dreptul românesc, relațiile dintre vecini sunt reglementate mai ales prin Codul Civil la dispozițiile ce fac referire la depășirea inconvenientelor normale ale vecinătății. Astfel, articolul 630 din Codul Civil instituie un standard: proprietarii nu trebuie să–și creeze un prejudiciu nejustificat vecinilor, iar limitele inconveniențelor normale este reperul aplicabil.
În cazul în care gunoiul sau frunzele aruncate peste gard depășesc aceste limite ale normalității, proprietarul păgubit poate să ceară încetarea faptei, compensarea prejudiciului și măsuri de restabilire.
În plus, dispoziții în ce privește igiena și mediul pot să impună obligații suplimentare: spre exemplu, de a nu crea dejecții sau murdării care afectează vecinii sau spațiile publice.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F10%2Fbackground-of-autumn-yellow-and-orange-dry-leaves-2025-08-27-09-25-52-utc-1280x853.jpg)
foto ilustrativa: sursa foto: Envato
Mai întâi, trebuie să documentezi fapta cu fotografii, filmări, data și ora, căci orice dovadă poate să fie utilă. Se începe cu o adresă scrisă către vecin, prin care i se cere să oprească comportamentul și să remedieze situația. Dacă acesta nu răspunde, poți sesiza autoritățile locale de mediu, primăria sau poliția locală, în funcție de competență și de normele locale.
Ultima etapă o reprezintă acțiunea civilă, adică o plângere în instanță, solicitând repararea prejudiciului și măsuri de încetare.
Trebuie însă demonstrat că fapta a depășit limitele normalității vecinătății, căci nu tot ce cade peste gard este neapărat abuziv. În instanță, judecătorul va analiza contextul, frecvența, natura resturilor și impactul asupra proprietății tale.
Dacă fapta are consecințe mai grave, ca mișcarea pământului, afectarea structurii proprietății etc, atunci poate să intervină și răspunderea penală, dar numai în cazuri extreme.
Autorul recomandă: