Locul din România unde migranții sunt tratați omenește. Voluntarii le oferă ajutorul pe care ar trebui să-l primească de la autorități | VIDEO

Din ce în ce mai mulți migranți ajung în Timișoara, iar situația lor este, de cele mai multe ori, una dezastruoasă.

Autoritățile par de multe ori depășite de situație, iar atunci devine cu atât mai importantă implicarea societății civile.

În fiecare zi, aproximativ 60 de migranți, majoritatea din Afganistan, primesc o masă caldă, haine și ajutor sanitar din partea unei biserici baptiste din județul Timiș, informează Adevărul.

La ora 20:00, migranții se adună pe terenul de sport de lângă biserică și stau la coadă pentru a primi singura masă caldă de care vor avea parte în acea zi.

REACȚIE CSM susține că Raportul Departamentului de Stat al SUA confirmă independența sistemului judiciar și progresele României în combaterea corupției

15:54

REACȚIE Oana Gheorghiu sare în apărarea lui Bolojan după ce a fost audiat la DNA Iași: „Au încercat să-i inventeze fel și fel de acuzații”

15:54

Proiectul umanitar al bisericii Betel a început luna trecută.

„În fiecare seară oferim o mâncare caldă acestor migranţi, pe care i-am găsit pe străzi şi efectiv ne-a fost milă de ei. Pe lângă mâncare, le dăm un ceai fierbinte, ceva dulciuri, ceva fructe, să simtă şi ei că sunt oameni şi că cineva în ţara asta se ocupă de ei. Uneori îi găsim îmbrăcaţi foarte sumar, cu haine de vară. Aşa că le putem da o geacă, un pantalon termo, ceva ciorapi mai groşi, mănuşi şi căciuli. Prima dată au fost foarte reţinuţi, le-a fost teamă, apoi, când au văzut că suntem bine intenţionanţi, nu au mai fost probleme. Numărul lor variază. În general, vin între 30 şi 60 de persoane. Sunt donaţii pe care le fac membrii comunităţii, tot voluntarii de la biserică ajută la bucătărie”, a spus Ionică Olaru, coordonatorul acțiunii de la biserica Betel.

Cei mai mulți dintre migranți sunt adolescenți

Numărul migranților care ajung în Timișoara este din ce în ce mai mare, iar autoritățile par depășite de situație.

În afara celor care sunt obligați să stea în carantină timp de 14 zile, ceilalți migranți nu primesc niciun fel de ajutor de la statul român, fie că este vorba de cazare sau masă.

Migranții stau în grupuri compacte și de multe ori ocupă clădiri abandonate, pentru a avea unn acoperiș deasupra capului. De multe ori sunt chiar „vânați” de Poliția Locală, dar și de unii localnici, cu care intră deseori în conflict.

„Majoritatea migranţilor sunt adolescenţi. Am întâlnit şi copii de 12 ani. Vârsta cea mai mare este puţin peste 30 de ani, dar majoritatea sunt între 16 şi 18 ani. Pleacă de acasă pentru un trai mai bun şi din cauza problemelor din ţara lor. cei mai mulţi sunt din Afgansitan. Dar am întâlnit şi din Siria, Maroc şi Pakistan. Sunt speriaţi, sunt hăituiţi. Sunt de foarte multe zile pe drum, sunt plecaţi de luni de zile. Foarte mulţi sunt bolnavi. Am găsit cazuri în care pantofii nu mai aveau talpă, aveau hârtie sau pungă pe picioare în loc de ciorapi. Sunt probleme umanitare care se întâmplă sub ochii noştri. Noi nu am fost obişnuiţi cu ele, acum chiar se întâmplă şi nu putem să ne facem că nu le vedem. Facem ce putem, în limita posibilităţilor”, spune Dan Tanc, unul dintre responsabilii acțiunii umanitare.

Migranții se confruntă cu multe probleme, mai ales de ordin medical

Fiind pe drumuri de luni de zile și dormind în condiții improprii, mulți dintre migranți sunt plini de răni și suferă din cauza frigului.

În cadrul bisericii Betel activează mai mulți medici, printre ei numărându-se și un medic sirian, care reușește să se înțeleagă cu unii dintre refugiați.

„Un caz foarte interesant, într-o seară, era foarte frig, a venit un tânăr de până în 20 de ani. Avea o rană pe spate. Probabil că a avut o arsură. A şi fost operat apoi la Timişoara. Medicii au luat piele de pe pulpa piciorului şi i-au aplicat pe spate. A fost foarte mulţumit de cum a fost tratat”, a mai spus Dan Tanc.

„Am mers la o farmacie să cumpărăm medicamentele prescrise de doctori. Când am povestit celor de acolo pentru ce ne trebuie, unii au izbucnit în lacrimi. Doamna de la farmacie a spus că doreşte să plătească ea toate medicamentele pe care le-am luat. E o lucrare care ne umanizează, iar oamenii aceştia au nevoie de noi. Şi alţii au venit alături de noi, sunt mulţi care se implică. În fiecare seară, cam 20-30 la sută din ei sunt la noi”, spune și Florin Micicoi, un alt voluntar de la Betel.

Înainte să primească pachetul de mâncare, migranţii spun o rugăciune de mulţimire împreună cu cei de la Betel. Oamenii stau frumos la coadă, nimeni nu se înghesuie. Duminică seară, voluntarii au împărţit 63 de porţii de mâncare, notează Adevărul.