Lunea Albă din Săptămâna Luminată, ziua în care se deschid Porțile Raiului. Tradiții și superstiții în a doua zi de Paște

Lunea Albă, prima zi după Duminica Paştelui, deschide Săptămâna Luminată, o perioadă de mare însemnătate spirituală pentru creştinii ortodocşi. Este considerată una dintre cele mai sfinte zile ale anului, marcată de bucurie, curăţenie sufletească şi apropiere de Dumnezeu.

În tradiţia populară românească, Lunea Albă din Săptămâna Luminată este învăluită de obiceiuri, superstiţii şi credinţe transmise din generaţie în generaţie.

Conform tradiţiei, în Săptămâna Luminată, şi mai ales în Lunea Albă, porţile Raiului sunt larg deschise, iar sufletele celor trecuţi dincolo pot urca spre lumină. Se spune că în această zi, nu există păcat, iar rugăciunile au o putere aparte, fiind ascultate direct de Dumnezeu.

Preoţii slujesc cu uşile altarului larg deschise, simbolizând accesul nestingherit către harul divin. Clopotele bisericilor răsună prelung, amintind de biruinţa vieţii asupra morţii, prin Învierea lui Hristos.

ARMATĂ Ministrul Apărării, Radu Miruţă, dă asigurări că salariile militarilor nu vor scădea: „Am cerut pentru anul viitor o creştere a bugetului MApN”

00:09

FLASH NEWS Medvedev îl amenință pe Zelenski după ce Kievul ar fi încercat să-l ucidă pe Putin: „Va trebui să se ascundă pentru tot restul vieții lui”

23:53

De ce se numeşte „Lunea Albă”

Denumirea vine de la simbolul albului, asociat cu puritatea, renaşterea și lumina. În unele zone, fetele îmbracă ii albe sau poartă batiste albe pentru a atrage norocul şi iubirea curată. Tot în această zi, gospodarii poartă haine curate, albe, ca semn de reînnoire spirituală.

Lunea Albă marchează începutul unei perioade de 40 de zile în care, în locul salutului obişnuit, creştinii îşi spun „Hristos a Înviat!” – „Adevărat a Înviat!”. Este o zi în care tristeţea este alungată, iar lumina Învierii îşi face loc în sufletul fiecăruia.

Tradiţii populare în Lunea Albă

Stropitul cu apă – practicat mai ales în Transilvania, unde băieţii merg să stropească fetele cu parfum sau apă, simbolizând purificarea şi fertilitatea. În schimb, primesc ouă roşii, colaci sau bani.

Masa de Paşte continuă – în multe sate, sărbătoarea nu se încheie odată cu Duminica Paştelui. În Lunea Albă, rudele şi vecinii se vizitează din nou, aducând bucate tradiţionale, ouă roşii şi vin roşu.

Pomenirea morţilor – în unele regiuni, mai ales în Moldova, se merge la cimitir, unde mormintele sunt împodobite cu flori şi se împart pachete întru pomenirea celor plecaţi. Se crede că în această zi, sufletele celor adormiţi se bucură de rugăciuni şi milostenie.

Superstiţii legate de Lunea Albă

Nu se spală rufe – în Săptămâna Luminată, şi mai ales în Lunea Albă, se spune că a spăla haine este un păcat, deoarece „se murdăreşte” apa sfinţită prin Înviere.

Nu se munceşte la câmp – această zi este una de odihnă sufletească, nu de muncă fizică. Orice activitate grea ar aduce ghinion sau boală.

Dacă plouă în Lunea Albă, va fi un an roditor, iar grânele vor fi îmbelşugate.

Fetele care se spală pe faţă cu apă de ploaie în această zi vor avea parte de dragoste adevărată şi un chip luminos tot anul.

Foto: Envato

Citește și:

George Simion a mers împreună cu Călin Georgescu la slujba de Înviere

Crin Antonescu, mesaj de Paște: „Să fiți senini, să vă bucurați de cei apropiați și să priviți cu optimism înainte”

ÎNVIEREA Domnului, taina mântuirii și a vieții veșnice. „Este cea mai mare sărbătoare a creștinătății”