Schimbările și deciziile din ultima perioadă cu privire la statutul magistraților nu au rămas fără ecou, iar repercusiunile încept să fie deja vizibile în peisajul justiției din România. Speță concretă: 43 de judecători de la instanțe de pe raza Curții de Apel Timișoara (CAT) îndeplinesc condițiile de pensionare, iar în contextul modificărilor legislative anunțate de Guvern privind creșterea vârstei de pensionare a magistraților, 31 de judecători au notificat deja intenția de a se pensiona până la sfârșitul acestui an.
Cei 43 de judecători care îndeplinesc condițiile legale de pensionare provin de la Curtea de Apel Timișoara, Tribunalul Arad, Tribunalul Timiș și Tribunalul Caraș-Severin. Până la sfârșitul anului, alți 10 judecători vor îndeplini condițiile, a declarat judecătorul Nadejda Oprescu, coordonator Birou Relații Publice al CAT, pentru Agerpres.ro.
Sursa citată susține că acest lucru ar putea complica și mai mult situația din justiție, întrucât schemele de personal nu sunt ocupate complet la nicio instanță, iar aceste pensionări ar urma să crească și mai mult presiunea pe resursele existente.
Noua generație care vine din urmă are nevoie de mult timp pentru formare, accederea în Tribunal necesitând o vechime de șapte ani, iar pentru Curtea de Apel, de 10 ani.
„Menționăm că schemele de personal nu sunt ocupate complet la nicio instanță din circumscripția Curții de Apel, ceea ce accentuează presiunea asupra resurselor existente. Situația cea mai gravă se regăsește la Tribunalul Caraș-Severin, unde raportul dintre numărul magistraților aflați în pragul pensionării și schema de personal este deosebit de ridicat. În perioada de stabilitate legislativă 2010-2016, media anuală a cererilor de pensionare era de trei pe an.
Din 2017, numărul acestora a crescut constant, atingând un maxim de 38 în 2022, pe fondul dezbaterilor privind modificările legislative. Această tendință reflectă impactul negativ al instabilității legislative și efectul descurajator resimțit de magistrații în activitate. Vârsta medie de pensionare – exemplu Tribunalul Arad – a fost în anul 2010 de 60 ani; în 2016 de 62 ani; în 2021 de aproximativ 55 ani, iar în 2022 și ulterior, de aproximativ 53,5 ani.
Tendința de scădere a vârstei medii de pensionare reflectă impactul negativ al incertitudinii legislative asupra deciziilor magistraților. În contextul anunțării proiectului, 31 de magistrați și-au notificat intenția de pensionare, evidențiind efectele adverse ale lipsei unei perspective clare asupra stabilității legislative”, a detaliat Nadejda Oprescu.
În paralel cu pensionările, instanțele se confruntă cu o creștere accentuată a volumului de dosare. Cea mai dificilă situație se înregistrează la Judecătoria Reșița (1.781,3 dosare/judecător), Judecătoria Deta (2.124,5 dosare/judecător), Judecătoria Sânnicolau Mare (2.131 dosare/judecător) și Judecătoria Timișoara (1.512 dosare/judecător).
Și Augustin Zegrean, fostul președinte al CCR, critică proiectul de lege privind modificarea pensiilor magistraților, pus în dezbatere publică joi de Ministerul Muncii. Fostul preșdinte al CCR l-a catalogat ca fiind „brutal” și „dăunător per total.” Acesta a avertizat că adoptarea legii ar putea genera un val de pensionări înainte de 1 octombrie 2025.
„Vor pleca toți care mai sunt cât de cât trecuți prin meserie și care au experiență. Judecătorii de astăzi sunt foarte tineri, mult prea tineri ajung judecători”, a explicat fostul președinte al CCR.
Sursă foto: Colaj Gândul
RECOMANDAREA AUTORULUI: