Masacrul din Gara Bartolomeu: 250 de români și-au pierdut viața în 1916, iar peste osemintele lor comuniștii au turnat o șosea

Una dintre nopțile negre ale trecutului românesc este cea din 10 octombrie 1916, atunci când 250 de soldați români, care rămăseseră fără muniție, au fost uciși cu rafale de mitralieră de către trupele germano-ungare.

Masacrul a avut loc în Gara Bartolomeu din Brașov, iar incidentul a fost pus pe seama Primului Război Mondial. Totul a început la 48 de ore după intrarea României în război, în vara lui 1916, când trupele române cuceresc Brașovul. Ulterior, Ghiță Băiulescu este numit primar, relatează rumaniamilitary.ro.

Însă, la scurt timp, se dă o bătălie grea pentru păstrarea Brașovului. În noaptea de 7-8 octombrie, o companie și jumătate din Regimentul 45, Vlașca, reușesc cu greu să facă față unor trupe inamice mult mai numeroase. Însă germanii își întăresc forțele.

FLASH NEWS Ucraina a lovit cu drone unul dintre cele mai mari porturi rusești de la Marea Baltică. Două instalații de prelucrare a petrolului, avariate

18:10

FLASH NEWS Ministrul Finanțelor reacționează după datele INS privind evoluția PIB: „Contracția economică s-a temperat”

18:06

Soldații români, uciși mișelește de trupele germano-ungare

Astfel, în noaptea de 10 octombrie 1916, aproximativ 250 de oameni conduși de căpitanul Sava Cristescu ajung pe aliniamentul căii ferate din Gara Bartolomeu. Însă nu mai au nicio apărare, pentru că au rămas fără muniție.

Trupele nemțești află acest aspect și realizează o strategie care, pusă în aplicare, duce la masacrarea celor 250 de soldați români. Pe o parte montează două mitraliere, pe cealaltă soldați nemți sunt echipați cu grenade de mână.

Astfel, soldații români se trezesc în mijlocul unui adevărat masacru în timpul căruia au murit secerați în doar câteva minute.

„La soldații căzuți în linia de trăgători nu s-a mai găsit niciun cartuș. Dovadă că în lupta de două zile trăseseră tot! O nouă mișelie a germanilor, căci după legile răsboiului trebuia să-i facă prisonieri”, nota Gazeta Transilvaniei, în 1091, citând un martor care a fotografiat câmpul de luptă pe 11 octombrie.

Fotografii realizate la câteva zile după masacru arată cum mai multe mame veniseră cu ai lor copii să asiste la momentele în care soldații români erau aruncați într-o groapă comună.

Eroii români nu s-au odihnit nici după moarte: Comuniștii au turnat o șosea peste osemintele lor

Ulterior, în toamna lui 1920, un reprezentat al societății „Mormintele Eroilor” este trimis la Brașov pentru a se ocupa de îngroparea celor căzuți eroic.

Căpitanul Ioan Iorga organizează realizarea unui cimitir, de-a lungul căii ferate, lat de trei metri și lung de 200.

La capătul acestuia este înălțată o troiță pe care au fost trecute vorbele Reginei Maria: „Nu trebuie să-i plângem pe eroi, ci să-i lăudăm în cântece pentru ca slava numelui lor să treacă în legende”.

La câteva decenii distanță, soldații uciși mișelește la Gara Bartolomeu încă nu au parte de liniște. Comuniștii vor să modifice traseele căii ferate.

Oficial, aceștia ar fi mutat osemintele eroilor Cimitirul Militar din Șprenghi, însă în realitate au rămas la marginae șantierului și au fost îngropate sub betonul turnat pentru realizarea șoselei care urma să lege Brașovul de Codlea.

De asemenea, după anul 2000, un sens giratoriu a fost construit pe locul în care se aflaseră 18 morminte înainte.