VIDEO | Medicul Virgil Musta, despre anticorpii monoclonali: ”Neutralizează virusul și nu-i permit să se fixeze de receptorii celulari, să intre în celule și să se multiplice”

În România, conform protocolului de tratament al infecţiei cu virusul SARS-CoV-2, anticorpii monoclonali – soluție perfuzabilă se administrează pacienților cu forme ușoare și medii de boală, care nu necesită administrare de oxigen și care au factori de risc semnificativi pentru evoluția severă a COVID-19, de preferat în primele trei-cinci zile de la debutul simptomelor.

Eficiența anticorpilor monoclonali depinde de administrarea cât mai rapidă după debutul bolii, nu mai târziu de primele șapte zile.

Invitat la GÂNDUL LIVE, dr. Virgil Musta, președintele Comisiei de boli infecțioase a Ministerului Sănătății, a explicat cum acționează anticorpii monoclonali după administrare și a transmis că importanța acestor anticorpi, în urma studiilor efectuate, este incontestabilă.

FLASH NEWS Trump spune că negocierile SUA-Iran au intrat în „faza finală”

23:57

CONTROVERSĂ China antrenează soldații lui Putin pentru războiul din Ucraina. Documente secrete dezvăluie un nou pact militar

23:18

”Anticorpii monoclonali, în principiu, nu contează care dintre preparate, acționează ca niște factori neutralizanți ai virusului, în momentul când acesta pătrunde în organism. Acești anticorpi, practic, sunt similari cu anticorpii pe care organismul îi produce în urma vaccinului și care, introduși în organism, te protejează în momentul în care virusul intră în organism.

Pot fi utilizați în faza acută a bolii, în primele 5-7 zile, în niște condiții speciale, la persoane la care saturația este peste 93% – adică nu necesită oxigen – și la categorii de persoane cu factor de risc sever. De ce? Terapia nu este cea mai ieftină și atunci se consideră că este important să-i salvăm pe cei care au factor de risc de evoluție foarte severă”, spune medicul Virgil Musta.

”Anticorpii monoclonali preiau rolul vaccinului”

Anticorpii monoclonali pot fi utilizați în cazul persoanelor care nu au dezvoltat anticorpi post-vaccin, care au un nivel scăzut de anticorp sau nu au deloc. 

În astfel de condiții, spune președintele Comisiei de boli infecțioase a Ministerului Sănătății, anticorpii monoclonali preiau rolul vaccinului anti-COVID.

”Pe de altă parte, există categoria persoanelor de care vorbeam înainte, care nu au dezvoltat anticorpi post-vaccin sau care au terapii imunosupresoare și care nu au au nivel suficient de anticorpi sau n-au nivel deloc de anticorpi. Aceștia, în momentul în care se introduc anticorpii monoclonali și aceștia persistă pe o perioadă mai lungă, practic preiau rolul vaccinului.

În momentul când virusul intră în organism, imediat anticorpii neutralizează virusul și nu-i permit să se fixeze de receptorii celulari, să intre în celule și să se multiplice. Am avut în studiu anticorpi monoclonali, pentru că experiența actuală este limitată, doar de o săptămână, o săptămână jumătate am primit anticorpi monoclonali pentru a-i folosi în tratamentul pacienților cu infecție SARS-CoV-2, forme ușoare și moderate”, mai spune medicul Virgil Musta.

”Experiența noastră de studiu arată că acești anticorpi au fost foarte eficienți. Pacienții au evoluat favorabil, în urma administrării anticorpilor, la 3-5 zile după administrarea acestora”

Dr. Virgil Musta, președintele Comisiei de boli infecțioase a Ministerului Sănătății

Administrarea profilactică a anticorpilor monoclonali

În ceea ce privește administrarea profilactică a anticorpilor monoclonali, la pacienții cu imuno-supresie, pe lângă vaccinare, medicul Virgil Musta spune că se poate vorbi despre o adevărată ”cheie a succesului”.

”Aici e cheia succesului prevenției acestor pacienți. Vedeți, vaccinul s-ar putea să nu dezvolte imunitate sufcientă. Este nevoie de a ajuta organismul să se apere împotriva virusului, în cazul în care se infectează. De aceea, la persoane care nu au făcut anticopi post-vaccinare, persoanele la care imunitatea este scăzută se recomandă să urmeze terapie cu anticorpi monoclonali profilactic sau, în momentul când sunt contacți cu o persoană infectată și există risc de infectare, să i se administreze astfel de anticorpi.

Sunt, la ora actuală, în avizare, în cercetare și spre avizare la EMA, anticorpi care au o durată foarte lungă de persistență în organism, între 9 și 12 luni. Aceștia te pot proteja pe o perioadă lungă de timp după administrarea lor”, a mai declarat medicul Virgil Musta la GÂNDUL LIVE.