MESAJUL președintelui de Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului: „Democrația trebuie apărată prin acțiunile noastre”

Președintele Klaus Iohannis a transmis miercuri – cu prilejul Zilei Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului – un mesaj în care condamnă crimele comise de aceste regimuri totalitare, înclusiv cel din România. „Regimurile totalitare au înăbușit orice încercare de inovație și dezvoltare, lăsând în urmă doar stagnare socială și economică”, a spus șeful statului,  în mesajul transmis de Administrația Prezidențială.

Ziua de 23 august, ziua Pactului Ribbentrop-Molotov, a fost stabilită de Parlamentul European, printr-o Declarație din anul 2008, ca Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Nazismului și Comunismului.

ACTUALITATE 10 Octombrie, calendarul zilei: Laura Stoica ar fi împlinit 59 de ani. Ziua Mondială a Sănătății Mintale

07:15

ISTORIE Povestea regelui viking care a dat numele tehnologiei Bluetooth, folosită astăzi de miliarde de oameni

07:00

Totodată, în anul 2011, Parlamentul României, prin Legea nr. 198, a declarat ziua de 23 august Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului.

„Comemorăm 84 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov”

Klaus Iohannis a precizat că „regimurile totalitare au transfigurat Europa Răsăriteană și Centrală, creând un tablou sumbru, caracterizat de teroare, foamete, ucideri în masă, deportări, corupție generalizată, abuzuri de putere, intimidări și nedreptăți.”

Șeful statului a completat acest registru, spunând că regimurile totalitare „au înăbușit orice încercare de inovație și dezvoltare, lăsând în urmă stagnare socială și economică.”

„Gândurile noastre se îndreaptă astăzi către victimele regimurilor totalitare din România și din întreaga Europă. Îi onorăm pe cei care au avut curajul de a se împotrivi ororilor, riscându-și viața pentru aspirațiile lor de libertate, pace și securitate. Comemorăm 84 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, act care punea bazele unei alianțe toxice între cele mai necruțătoare două regimuri ale timpului, cel nazist și cel sovietic, și care crea circumstanțele declanșării celui De-al Doilea Război Mondial, marcând astfel destinul Europei Centrale și de Est pentru următoarele decenii.

Aceste ideologii meschine au dat naștere unor societăți dezumanizate, în care viețile oamenilor nu aveau însemnătate, iar drepturile și libertățile erau complet ignorate. Instaurarea totalitarismelor a dus la răspândirea manipulării, propagandei și a dezinformării în această parte a continentului nostru, promovând doar iluzii ale bunăstării și prosperității.

În același timp, milioane de oameni erau condamnați să trăiască sub stigmatul terorii și neîncrederii, cenzura și constrângerile afectându-le existența sub toate aspectele sale. Regimurile totalitare au înăbușit orice încercare de inovație și dezvoltare, lăsând în urmă doar stagnare socială și economică, precum și condiții de trai dificile pentru cetățeni.”

„Tot astăzi, rememorăm marele act înfăptuit de Regele Mihai I la 23 august 1944”

Klaus Iohannis a vorbit și despre marele act înfăptuit de Regele Mihai I care, analizând situația de pe front – acesta prevestea rezultate dezastruoase pentru România – și impulsionat de dorința de a-și proteja poporul, a acționat hotărât, rupând legăturile și întorcându-se împotriva dictatorului Hitler și a Germaniei naziste.

Președintele susține, în acest context, că instituțiile statului, dar și cetățenii, au nevoie să fie mereu conștienți că viitorul democratic și european al societății noastre trebuie să fie apărat constant.

„Înaltul gest al Regelui Mihai I, care a condus la încheierea mai rapidă a războiului și la salvarea a sute de mii de vieți omenești, rămâne pentru națiunea noastră un simbol al loialității față de țară.Trivializarea, minimizarea sau chiar negarea crimelor comise de către autoritățile acestor regimuri, precum și încercările revoltătoare de rescriere a istoriei sunt extrem de nocive și pot avea urmări catastrofale.

Instituțiile statului, dar și cetățenii, trebuie să fie mereu conștienți că viitorul democratic și european al societății noastre trebuie apărat constant.Dramele victimelor fascismului și ale comunismului, precum și suferințele inimaginabile prin care au trecut milioane de oameni reprezintă un avertisment continuu că, dacă nu promovăm compasiunea și toleranța ca valori sociale fundamentale, atunci vom risca să repetăm greșelile crunte ale trecutului.

Rezistența și lupta neînfricată, care în cele mai negre momente păreau fără șanse, trebuie să fie un reper pentru tinerele generații, ca o dovadă a faptului că sancționarea opresiunilor și contestarea unor acțiuni vădit intolerabile conduc, în cele din urmă, la recâștigarea libertății și la reinstaurarea democrației”, a mai completat Klaus Iohannis.

„Din nefericire, Europa este astăzi, din nou, martoră a creșterii curentelor extremiste”

Iohannis a mai punctat – fâcând referire și la actualul context de război – că „totalitarismele încep prin deficite de democrație, prin pervertirea libertății și prin manipularea electoratului, pentru a ajunge, inevitabil, la violență și a sfârși în crimă generalizată și război.”

„Democrația trebuie apărată prin acțiunile noastre și consolidată prin educație, zi de zi, pentru că doar trăind în democrație putem avea garanția că viața, demnitatea, drepturile și libertățile sunt consacrate ca principii fundamentale, pe care statul este pe deplin angajat să le protejeze.

Mesajul pe care ni-l transmit victimele totalitarismelor și toate gesturile curajoase făcute la 23 August 1944, ca și în Decembrie 1989, este acela că umanitatea are resursele și capacitatea de a se opune și de a înfrânge forțele care promovează violența și intoleranța, iar democrația și libertatea vor triumfa din nou!”, se arată în mesajul transmis miercuri de Administrația Prezidențială.”