Mihaela Bilic laudă laptele și îl consideră „baza pentru alimentele funcționale”. Cum trebuie consumat

Medicul nutritionist Mihaela Bilic a lăudat laptele într-o nouă postare pe Facebook și spune că „baza pentru alimentele funcționale a fost, în cele mai multe cazuri, laptele”.

Tot Mihaela Bilic explică ce sunt, de fapt, alimentele funcționale.

„Conceptul a apărut în Japonia în anii 80 și are ca definiție totalitatea produselor care, pe lângă rolul nutritiv, conțin elemente benefice pentru sănătate. Termenul include atât alimente de bază, cat și pe cele îmbogățite, plus suplimentele alimentare. În oricare dintre cazuri este vorba de un ingredient care, fie protejează starea de sănătate existentă, fie reduce riscul de boli cronice.

Toate alimentele funcționale au în comun efectul benefic pe una sau mai multe funcții ale organismului și e recomandat să fie consumate cât mai des. Fără a avea pretenția că au un efect miraculos, asociate cu o alimentație echilibrată și un stil de viață sănătos, ele contribuie la menținerea formei fizice și psihice.

ACTUALITATE Ion Cristoiu: „Chiar Ceaușescu a trebuit să se ducă la Moscova ca să se legitimeze”

12:00

METEO Peste 100 de persoane blocate în mașini pe drumuri, din cauza zăpezii. Autoritățile intervin de urgență

11:55

Dacă în Europa aceste produse abia își fac apariția, în Japonia ele sunt consumate de mulți ani, fiind considerate o metodă de prevenție a bolilor. Alimentele funcționale pot fi împărțite în 2 mari categorii:

• alimente funcționale intrinseci sau naturale: ciocolata, ceaiul verde, iaurtul, uleiul de măsline, cafeaua, peștele gras etc.
• alimente funcționale extrinseci sau îmbogățite . Aici avem mai multe variante:
• un produs natural a cărui compoziție a fost îmbunătățită prin tehnici de cultură (căpșuni bogate în antioxidanți, ouă cu omega 3 , iaurt bogat în proteine, colostru sau melatonină etc.)
• un aliment la care a fost adăugat un compus benefic (suc de fructe îmbogățiți cu calciu, margarină îmbogățită cu fitosteroli, cereale îmbogățite cu acid folic etc.)
• un produs în care a fost modificat chimic un anumit element cu scopul de a obține avantaje pentru sănătate (hidrolizarea proteinelor din formule de lapte praf pentru a scădea riscul de alergie la bebeluși , adăugarea de lactază în lapte pentru cei cu intoleranță la lactoză etc.)
• un aliment în care biodisponibilitatea unuia sau mai multor ingrediente a fost crescută, obiectivul fiind ameliorarea absorbției unui compus benefic.

Prima generație de alimente funcționale au fost produsele îmbogățite cu steroli, probiotice sau omega 3.
În Finlanda primul aliment funcțional a fost un produs pe bază de ovăz fermentat, cu bacterii lactice benefice pentru flora intestinală.

Suedezii au un iaurt capabil să reducă glicemia și nivelul de colesterol.

În Statele Unite și apoi peste tot în lume margarina, produsele lactate și cerealele de mic dejun au fost îmbogățite cu steroli vegetali care scad nivelul de colesterol din sînge.

În Europa a apărut pentru prima oară laptele cu continut crescut de melatonina, recomandat persoanelor cu tulburări de somn. Tot în Europa există un lapte fermentat, bogat în magneziu, capabil să reducă stresul”.

În încheiere, Mihaela Bilic vorbește despre lapte, care poate fi consumat „îmbogățit sau nu, dulce sau fermentat, integral sau degresat”.

“Fie ca alimentul să-ți fie medicament, nu medicamentul hrană”, spunea Hippocrate. Iar eu constat că baza pentru alimentele funcționale a fost, în cele mai multe cazuri, laptele!! Îmbogățit sau nu, dulce sau fermentat, integral sau degresat, laptele e sănătos de consumat!