Ministrul Educației spune de ce modelul japonez nu ar funcționa în România: „În secunda doi, toți părinții o să sară”

Noul ministru al Educației, Sorin Costreie, nu crede că România poate copia pur și simplu sistemele de învățământ din țările cu rezultate foarte bune la testele PISA.

Oficialul a dat exemplul Japoniei, unde elevii participă la curățenia școlilor, și susține că o asemenea măsură ar provoca imediat reacții din partea părinților români.

Ministrul Educației, Sorin Costreie, a vorbit despre schimbările de care are nevoie sistemul românesc de învățământ și despre posibilitatea preluării unor modele educaționale din țări precum Japonia și Estonia, recunoscute pentru performanțele elevilor. Într-un interviu acordat Digi24, oficialul a explicat că rezultatele slabe ale României la testele PISA nu pot fi îmbunătățite doar prin copierea unor metode folosite în alte state.

Gândul de Vreme Ploi torențiale, vijelii și grindină. Informare meteorologică de ultimă oră emisă de ANM

10:14

ANALIZA de 10 Rachetele de croazieră low-cost, noua amenințare a Rusiei. Statele europene NATO ar putea fi prinse pe picior greșit

10:00

Potrivit ministrului, educația este influențată inclusiv de mentalitatea părinților, pregătirea profesorilor și particularitățile societății în care funcționează școala.

Sorin Costreie: ”În școlile japoneze nu există femei de serviciu”

Întrebat dacă România ar trebui să preia modelul educațional japonez, ministrul Educației a respins ideea unei implementări identice, argumentând că rezultatele școlare sunt influențate de mai mulți factori.

”Nu, nu, nu. Pentru că… haideți să ne uităm. Ce alte țări au rezultate bune? Japonia. Credeți că dacă luăm modelul japonez și-l implementăm mot-à-mot în România, vom avea rezultate?”, a răspuns Sorin Costreie.

Ministrul a explicat că inclusiv școlile japoneze care funcționează în România beneficiază de anumite condiții, legate atât de cadrele didactice, cât și de resursele familiilor.

”Nu doar metoda japoneză de acolo cred că explică rezultatele bune. Deci, acele școli japoneze cred că au un anumit tip de profesori, de părinți cu anumite resurse”, a precizat acesta.

Costreie a oferit apoi un exemplu concret al diferențelor dintre cele două sisteme: implicarea elevilor în curățenia școlilor.

”Eu nu pot să iau pur și simplu un model care nu este doar educațional, e socio-educațional și să-l implantez în România. În școlile japoneze nu există femei de serviciu. În clipa în care… Gândiți-vă că facem chestia asta în școala noastră. În secunda doi, toți părinții o să sară și o să spună, dar cum, copiii mei să facă curat? Toate-s legate”, a declarat ministrul Educației.

Prin acest exemplu, oficialul a încercat să arate că succesul unui sistem de învățământ depinde și de valorile și obiceiurile societății, nu doar de programa școlară sau metodele de predare.

Elevii români știu formulele, dar nu reușesc să le aplice în viața reală

Sorin Costreie a atras atenția asupra uneia dintre problemele evidențiate de testele PISA: diferența dintre memorarea informațiilor și capacitatea elevilor de a le folosi în situații practice. Ministrul consideră că școala românească pune în continuare un accent prea mare pe acumularea de cunoștințe, fără să dezvolte suficient competențele necesare în viața de zi cu zi.

”Și testele PISA ne arată că copiii noștri știu tabla înmulțirii sau adunării sau ce tablă este nevoie, dar nu știu să o aplice în viața reală. Și atunci apare întrebarea, într-un mod firesc, dar pentru ce facem noi educație? Care-i rolul învățământului, a educației formale?”, a declarat Costreie.

Oficialul a subliniat că îmbunătățirea rezultatelor presupune inclusiv schimbarea modului în care profesorii transmit informațiile și îi ajută pe elevi să le înțeleagă.

”Măsura și cum poți să o faci asta, cum ajungi la mintea copiilor, schimbând sau îmbunătățind și ajutându-i pe colegii noștri profesori. Adică prin cursuri de formare”, a explicat ministrul.