Misterul tezaurului dacic FURAT de la muzeul din Drobeta-Turnu Severin. Peste 500 de monede din aur și argint, dispărute fără urmă de peste 10 ani

Jaful tezaurului dacic de la Muzeul Drents din Olanda readuce în prim plan un alt furt de răsunt petrecut de această dată în România în urmăcu mai bine de un deceniu.

Furtul tezaurului de la Muzeul Regiunii Porților de Fier din Drobeta-Turnu Severin, care includea 549 de monede din aur și argint și o brățară dacică din argint cu cap de lup, a rămas nerezolvat după mai mult de 10 ani.

Printre piesele furate se numără monede de diferite tipuri, inclusiv ducați venețieni, florini ungurești, guldeni germani, dar și obiecte rare precum o brăţară dacică din argint cu cap de lup, un cercel cu bumb piramidal de aur şi o fibulă datând din anul 80 î.Hr. din Tezaurul Dudașul Schelei și Tezaurul de la Izvorul Frumos, potrivit Libertatea.

ALEGERI ÎN SUAFox News: JD Vance vrea să atragă alegătorii dezamăgiți de Trump într-o nouă alianță a „noii drepte” după înfrângerea republicanilor în alegeri. Au fost stabilite 4 obiective

16:08

ULTIMA ORĂConsiliul Concurenței obține prima victorie în instanță împotriva băncilor, în scandalul ratelor mărite. Ce bancă a pierdut procesul prin care a cerut suspendarea amenzii

16:03

Tot de la acest muzeu, în anul 1992, a fost furată sabia pe care generalul turc Osman Pașa atunci când a capitulat și s-a declarat prizonier în timpul Războiului de Independență a predat-o generalului român Mihail Cristodulo Cerchez, comandant al trupelor române la Plevna. Și acest furt a rămas cu autor necunoscut.

Dosar cu „autor necunoscut”

În ciuda cercetărilor și audierilor la poliție, autoritățile nu au reușit să identifice autorul furtului deși a trecut mai bine de un deceniu de atunci.

O anchetă internă a muzeului a sugerat că furtul ar fi avut loc între 2011 și 2014, în perioada în care piesele au fost mutate și adăpostite în alte locații din oraș.

În acest caz șase angajați au fost audiați, însă nici până acum nu s-a găsit un vinovat. În cele din urmă, ancheta s-a concentrat pe o fostă muzeografă care avea în gestiune colecția, dar fără probe clare, dosarul a fost clasat în 2019. În 2020, Judecătoria Drobeta-Turnu Severin a închis definitiv dosarul penal.

În prezent, muzeul încearcă să obțină daune de 318.736 de lei de la fosta angajată, într-un proces civil, pentru prejudiciul cauzat prin dispariția pieselor de patrimoniu.

Instanța a dispus realizarea unei expertize, de către un expert atestat de Ministerul Culturii, care ar urma să precizeze „dacă există identitate faptică şi scriptică între piesele din colecţia numismatică, brățara dacică, fibula de argint, cercel cu bumb piramidal de aur”, predate de fostul gestionar femeii şi cele predate de către acesta persoanei care a preluat gestiunea.

Citește mai mult pe acest subiect:

Recompensa a crescut pentru cine oferă informații despre localizarea COIFULUI de la Coțofenești, furat de la Muzeul Drents

Obiectele din TEZAURUL României readuse din Olanda după furtul din Muzeul Drents pot fi văzute la Muzeul de Istorie