Motivul pentru care fiicele și fostele soții ale lui Dinu Patriciu trebuie să plătească statului român 58,5 milioane de dolari, în solidar cu Rompetrol

Tribunalul București a publicat motivarea deciziei prin care a stabilit că fiicele și fostele soții ale lui Dinu Patriciu trebuie să achite statului român 58,5 milioane de dolari, la care se adaugă dobânda legală. Banii trebuie plătiți în solidar cu Rompetrol și reprezintă prejudiciul adus de omul de afaceri în dosarul Rompetrol I, conform documentului consultat de GÂNDUL.

„Fapta inculpatului de a transfera în mod succesiv sumele de bani provenite din înstrăinarea creanței Libia și plățile compensatorii efectuate de Repsol Exploration, prin încheierea unor contracte de cesiune de creanțe, împrumut și novație între firmele din cadrul grupului Rompetrol, pe care acesta le controla, cu intenția de a ascunde și disimula originea ilicită a banilor, întrunește elementele
constitutive ale infracțiunii de spălare de bani. (…)

Obligația este solidară prin raportare la prevederile art. 1382 Cod civil, „când delictul sau quasi-delictul este imputabil mai multor persoane, aceste persoane sunt ținute solidar la despăgubire„, dar și la considerentele obligatorii ale deciziei din recurs pronunțată în prezentul dosar de către Înalta Curte de Casație și Justiție”, arată judecătorii de la Tribunalul București, în motivare.

Totodată, instanța mai adaugă și faptul că „modul de desocotire între moștenitori reprezintă o chestiune juridică ce privește exclusiv raporturile juridice dintre moștenitori”.

Aici, judecătorii fac referire la faptul că Ministerul de Finanțe, care este reclamant în acest caz, a cerut ca și Melanie Chen să plătească daune statului român, având în vedere că a beneficiat de o parte din averea omului de afaceri.

„Las restul averii mele în cotă de 12,5 % d-nei Melanie A. Chen, ca semn de mulțumire pentru sprijinul moral și uman pe care mi l-a acordat în ultima perioadă a vieții mele”, a scris Patriciu în testament.

Întreaga sumă trebuie achitată în solidar cu compania Rompetrol

Fiicele fostului proprietar al Rompetrol, Ana și Maria Patriciu, dar și fostele soții ale lui Dinu Patriciu, sunt obligate de instanță să plătească 58,5 de milioane de dolari, suma reprezentând prejudiciul adus statului, în dosarul Rompetrol I. Decizia a fost luată de Tribunalul București și poate fi contestată la instanța supremă, în decembrie 2021.

„Respinge excepţia prescripţiei ca neîntemeiată. Admite în parte acţiunea. Obligă pârâtele, în solidar, la plata către reclamant a sumei de 58.521.056 USD, în echivalentul în lei la cursul BNR de la data plăţii, reprezentând despăgubiri, la care se adaugă dobânda legală de la data de 05.01.2001 şi până la data plăţii. Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se depune la Tribunalul Bucureşti, Secţia a VI-a Civilă”, conform deciziei intanței, din 24 decembrie 2021.

Sentința nu este definitivă și poate fi contestată la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ).

Compania kazahă de stat KazMunaiGaz International, care deține fosta Rompetrol SA (actuala Oilfield Exploration Business Solutions), a plătit deja statului român mai mult de 29 de milioane de dolari, adică jumătate din prejudiciul de peste 58,5 milioane de dolari la plata căruia a fost obligată în dosarul cunoscut drept Rompetrol I, conform Centrului de Investigații Media (CIM).

Potrivit ANAF, Rompetrol mai are de achitat și dobânzi de peste 354 de milioane de lei, adică circa 83 de milioane de dolari.

În octombrie 2014, la două luni după ce Dinu Patriciu a murit, magistrații au stabilit că Rompetrol trebuie să plătească statului român peste 58 de milioane de dolari. Banii sunt o parte din creanța Libia, care a fost recuperată de fostul om de afaceri de la fostul dictator Muammar Gaddafi.

Condamnările din dosarul Rompetrol I

În dosarul Rompetrol I, Sorin Roşca Stănescu a fost condamnat, în 7 octombrie 2014, la doi ani şi patru luni de închisoare cu executare, pentru utilizare de informaţii privilegiate şi constituire a unui grup infracţional organizat. Fostul senator a fost încarcerat în aceeaşi zi. El a stat în închisoare timp de un an, iar apoi a fost liberat condiţionat.

În acelaşi dosar a fost condamnat şi fostul ministru al Comunicaţiilor Sorin Pantiş, la doi ani şi opt luni de închisoare cu executare, pentru complicitate la manipularea pieţei de capital şi constituire a unui grup infracţional organizat.

În cazul lui Dinu Patriciu, instanţa a constatat încetarea procesului penal, ca urmare a decesului acestuia.

Prin aceeaşi decizie, Irina Mihaela Popovici, fost vicepreşedinte al Comisiei Naţionale de Valori Mobiliare (CNVM), a fost condamnată la trei ani de închisoare cu suspendare pentru favorizarea infractorului, iar Gabriela Victoria Anghelache, fost preşedinte al CNVM, a primit o pedeapsă tot de trei ani de închisoare cu suspendare, pentru aceeaşi faptă. Paul Gabriel Miclăuş, membru al CNVM la data faptelor, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru favorizarea infractorului, iar Alexandru Bucşă, administrator şi director economic al Rompetrol la data faptelor, a primit şase ani de închisoare cu executare.

În acelaşi dosar au fost condamnaţi Florin Iulian Aldea, agent de servicii de investiţii financiare, reprezentant al SSIF Alpha Finance la data faptelor, la cinci ani de închisoare, Claudiu Simulescu, agent de servicii de investiţii financiare şi reprezentant SSIF Eastern Securities la data faptelor, la patru ani de închisoare, Petrică Grama, fost şef al Direcţiei Generale a Bugetului de Stat din Ministerul Finanţelor Publice, la doi ani şi patru luni de închisoare, Victor Eros, fost membru CNVM, la doi ani de închisoare cu suspendare, Cerasela Rus, agent de servicii de investiţii financiare şi trader la SSIF Alpha Finance la data faptelor, la trei ani de închisoare cu suspendare.

Elena Albu, fosta şefă a Corpului de Control al CNVM, a fost achitată pentru aderare sau sprijinire a unui grup infracţional organizat şi pentru favorizarea infractorului.

Potrivit DIICOT, activitatea infracţională a inculpaţilor a fost analizată sub două aspecte: creanţa Libia (primele trei infracţiuni ale lui Patriciu, precum şi cele de care sunt acuzaţi Grama şi Bucşă) şi manipularea pieţei de capital.

Dosarul Rompetrol II, clasat de DIICOT

Un alt dosar legat de compania Rompetrol, deținută de omul de afaceri Dinu Patriciu, a fost deschis în mai 2016. Procurorii DIICOT au demarat cercetările în dosarul „Rompetrol II”, punând sechestre de aproximativ trei miliarde de lei pe acţiunile rafinăriei Petromidia şi pe conturile unor persoane fizice, investigaţiile vizând intervalul 1998-2003, în ultimii trei ani Guvernul României fiind condus la Adrian Năstase.

Acest caz a fost clasat în 10 decembrie 2019, iar decizia procurorilor a fost confirmată și de instanță, în vara anului 2020.