Muntele EVEREST, vechi de 50.000.000 de ani, „prinde viață” și crește în înălțime. Cum explică cercetătorii acest fenomen ciudat

Cercetătorii au descoperit că Muntele Everest a crescut cu până la 50 de metri în ultimii 89.000 de ani, ca urmare a unui proces natural provocate de râurile învecinate. Procesul continuă și astăzi, făcând visul oricârui temerar al muntelui tot mai greu de atins.

Muntele Everest, cel mai înalt vârf din lume, ar putea deveni și mai greu de cucerit. O echipă de cercetători susține că Everestul a experimentat o creștere în înălțime în ultimele zeci de mii de ani, adăugând între 15 și 50 de metri la altitudinea sa. Această creștere este atribuită unui proces complex de eroziune fluvială care a modelat terenul din jurul muntelui.

Everestul, care în prezent atinge 8.849 metri, continuă să fie împins în sus ca urmare a proceselor geologice active în Himalaya. Himalaya s-a format în urmă cu aproximativ 50 de milioane de ani, când subcontinentul indian s-a ciocnit de placa tectonică eurasiatică, iar acest proces de coliziune continuă și astăzi.

DETALII EXCLUSIVE Un ofițer de la Școala de Poliție „Vasile Lascăr” din Câmpina a fost reținut după ce ar fi încercat să violeze un elev

21:19

METEO Avertizare Cod portocaliu de ninsoare în România. Zona unde zăpada viscolită poate depăși chiar și 50 cm

20:44

Cercetătorii explică în studiul lor, publicat în revista Nature Geoscience, că redirecționarea râului Arun, situat la nord de Everest, a intensificat eroziunea în zona muntelui, ceea ce a dus la o „reducere a greutății” scoarței terestre din apropiere, provocând un fenomen cunoscut sub numele de revenire izostatică. Acest proces a dus la ridicarea terenului din jurul Everestului și continuă cu o rată de aproximativ 0,16 mm până la 0,53 mm pe an.

Echipa de cercetători sugerează că redirecționarea rezultată din această „captare a râului” a dus la o creștere a eroziunii râului în apropierea Everestului și la formarea defileului râului Arun.

„În acel moment, ar fi existat o cantitate enormă de apă suplimentară care curgea prin râul Arun, iar aceasta ar fi fost capabilă să transporte mai multe sedimente și să erodeze mai mult patul stâncos, tăind fundul văii”, a declarat Dr. Matthew Fox, coautor al cercetării, de la University College London.

„Studiul nostru demonstrează că până și cel mai înalt vârf din lume este supus unor procese geologice în desfășurare care îi pot afecta în mod măsurabil înălțimea pe scări de timp geologice relativ scurte”, a declarat profesorul Jingen Dai, coautor al studiului, de la Universitatea Chineză de Geoștiințe din Beijing.

Dai a observat că Everestul este un fel de anomalie, vârful său fiind cu aproximativ 250 de metri mai înalt decât ceilalți munți cei mai înalți din Himalaya. În plus, datele au sugerat o discrepanță între ratele de înălțare pe termen lung și pe termen scurt ale Everestului.

„Acest lucru a ridicat întrebarea dacă există un mecanism de bază care face ca înălțimea anormală a Everestului să fie și mai mare”, a declarat Dai.

Aceeași creștere afectează și alte vârfuri învecinate, precum Lhotse și Makalu, dar procesul nu va continua la nesfârșit, deoarece sistemul fluvial va ajunge la un echilibru.

Dr. Elizabeth Dingle de la Universitatea Durham a declarat că rezultatele studiului ar putea fi importante dincolo de Everest.

„Există și alte capturi de râuri despre care se știe că au avut loc în Himalaya”, a spus ea, „așa că ar fi interesant de știut dacă efecte similare se păstrează în altă parte sau în alte lanțuri muntoase active din punct de vedere tectonic în general”, potrivit The Guardian.