Muzeul de Artă din Cluj rămâne fără trei sferturi din Palatul Bánffy. „Statul a pierdut cea mai importantă clădire în stil baroc din Europa Centrală. S-a renunțat suspect de ușor”

Consiliul Județean Cluj a pierdut procesul cu foștii proprietari pentru trei sferturi din Palatul Bánffy, unde funcționează Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, și va deveni chiriaș în această clădire. Directorul Muzeului de Artă din Cluj-Napoca, Lucian Nastasă-Kovacs, susține că această retrocedare este cusută cu ață albă și acuză „aranjamente” imobiliare.

„Cum să invoci un testament din 1958 când imobilul cu pricina a fost naționalizat în 1948?! Vinzi ceea ce nu își aparține. A invoca un testament din 1958 este ca și cum ai vinde blana ursului din pădure, adică vinzi ceea ce nu îți aparține. Muzeul de Artă din Cluj – Palatul Bánffy – a fost retrocedat invocându-se un testament olograf din 1958 și alte înscrisuri de mână nevalidate juridic la vremea respectivă. Fără expertize, fără alte cercetări documentare”, explică directorul Muzeului de Artă din Cluj-Napoca.

INEDIT Pompierii au venit cu autospeciale în parcurile pentru copii din Oradea pentru a crea „oaze de răcoare”. Imagini cu „intervenția specială”

23:34

DEZVĂLUIRI Cristela Georgescu, dezvăluiri despre cea mai grea perioadă din viața ei. A traversat „valea morții”

23:09

Consiliul Județean Cluj a intenționat în 2019 să dea despăgubiri pentru partea din Palatul Bánffy revendicată, însă proprietarii au refuzat, motiv pentru care trebuie să se treacă la restituirea în natură a mai multor apartamente din clădirea în care funcționează muzeul.

„Aș atribui vina, la o privire sumară, neputinței corpului de avocați al Consiliului Județean, care ar fi trebuit să investigheze și să lămurească nu doar chestiunea proprietății, dar și validitatea suportului retrocedării. Dacă ar fi să privim ceea ce știm până acum, pentru că dosarul îmi este parțial o enigmă, totul devine o «Afacere Bánffy» l-a care s-a renunțat suspect de ușor, pentru că se invocă lăsarea ca «moștenire» a ceea ce nu-i aparținea semnatarului. Legea nr. 10/2001, cu modificările ulterioare, se referă la regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv sub comuniști”, mai spune Lucian Nastasă-Kovacs.

Cei care au devenit proprietari sunt urmașii Paraschivei Roșca (decedată), soția lui Nicolae Roşca.

„Palatul Bánffy a fost sediul guvernământului Transilvaniei”

„Palatul Bánffy a fost sediul guvernământului Transilvaniei, ca proprietate a acestei ramuri Bánffy, dar în nici un caz nu a fost construit de Nicolae Roșca, oier din Săliște, pretins proprietar după 1945 și beneficiar astăzi a 3/4 din imobil. Am dorința de a oferi materialul documentar care să protejeze Muzeul de Artă din Cluj, un drept al concetățenilor și nu al unor revendicatori de ocazie! Mi s-a dat în grijă o instituție și mi-am luat rolul în serios, ca și în alte cazuri, atâta vreme cât se va crede de cuviință. Statul a pierdut poate cea mai importantă clădire în stil baroc din Europa Centrală”, a afirmat Lucian Nastasă-Kovacs.

Președintele Consiliului Județean, Alin Tişe, spune că analizează în continuare varianta de a cumpără partea pe care au pierdut-o ca muzeul să rămână intact.

Palatul Bánffy este cea mai artistică construcţie baroc din Transilvania

„Noi am depus toate actele pe care care le-am avut, dar într-un final a fost dat o parte către revendicatori cu obligația de a rămâne cu statutului acesta cel puțin 10 ani. Am încercat chiar din mandatele celelalte să ne înțelegem cu revendicatorii și să le cumpărăm, să îi despăgubim și să rămână intacte. Oricum, nu vor putea fi folosite decâte ca muzeu, singura diferență este că pe partea respectivă vor încasa chirie oamenii respectivi. Noi vom analiza,  încercăm inclusiv să le cumpărăm. Rămâne de văzut ce vor face ei, dar din punct de vedere al utilității și al statutului el rămâne neschimbat”, declară Alin Tişe.

Palatul Bánffy este cea mai artistică construcţie baroc din Transilvania. Bogaţii conţi Bánffy aveau deja aici în sec. al XVII-lea o casă, adăugând prin cumpărare casele Rázmány, Linczeg şi Eperjes, constituindu-se astfel un teren uriaş, patrulater, pe care Bánffy György şi-a ridicat palatul. În curtea palatului a fost amenajat primul cinematograf din Cluj. Începând cu anul 1951, palatul adăposteşte colecţiile Muzeului de Artă Cluj-Napoca. Între oaspeţii palatului s-au numărat împăratul Francisc I, împărăteasa Karolina, şi Franz Lizt.