VIDEO | O nouă coaliție, un nou PNRR? Analistul Petrișor Peiu: Ce vrea PSD ar fi o schimbare majoră de paradigmă pentru strategia de dezvoltare a României

Anunțul PSD că va merge împreună cu PNL la Comisia Europeană pentru a renegocia anumite capitole din Planul Național de Redresare și Reziliență a stârnit contre între partidele care au negociat forma finală. Practic, liderul PSD anunță o schimbare majoră de paradigmă pentru strategia de dezvoltare a României pe următorii cinci ani, spune analistul Gândul Petrișor Peiu, care a realizat Top 5 evenimente economice ale săptămânii 5-12 noiembrie. 

Odată cu oficializarea unei noi coaliții, România s-ar putea să se aleagă și cu un nou Plan Național de Redresare și Reziliență, pentru a putea aduce în țară cele 29,2 miliarde de euro de la Uniunea Europeană, menite să ne crească și capacitatea de răspuns la noi crize de natură economică sau medicală.

CONTROVERSĂ Ambasadorul Germaniei la Chișinău, declarații controversate: ”Aș pune sub semnul întrebării ceea ce ați spus despre Republica Moldova, că avem aceeași limbă și religie ca și România”

11:40

REACȚIE Fostul șef al Armatei, Ștefan Dănilă, îl contrazice pe Miruță, în privința sistemului anti-dronă Merops. Nu există o rată de succes de 100%

11:21

„Vom merge și vom negocia anumite capitole din PNRR. Vom merge împreună (cu PNL) și vom demonstra ce este sustenabil și ce nu este, ce ne angajăm și ce nu ne angajăm. Dumneavoastră vreți ca eu sa îmi asum tot ce a făcut USR?”, a declarat Marcel Ciolacu, săptămâna trecută.

Acesta mai susține și că există posibilitatea tehnică de a renegocia acest document cu Comisia Europeană.

Practic, după ce Guvernul Cîțu a reușit să convină destul de târziu cu Comisia Europeană o variantă acceptabilă a PNRR, noul partener de coaliție dorește să schimbe unele dintre aspectele controversate ale acestui plan.

În spațiul public, reprezentanții PSD, precum și analiști independenți au criticat deseori nerealismul unora dintre „măsurile de reformă” prevăzute a fi realizate de către Executivul PNL – UDMR în schimbul banilor promiși de la Bruxelles.

Cele mai criticate măsuri sunt cele legate de fixarea unui prag maxim pentru suma pensiilor suportate de către bugetul statului (9,4% din PIB pe următorii 50 de ani), creșterea vârstei de pensionare către 70 de ani prin măsuri de stimulare a amănării pensionării, interzicerea utilizării lemnelor de foc pentru încălzire începând cu anul 2023.

De asemenea, PSD a criticat componenta mult prea extinsă a consultanței în pachetul financiar convenit cu Uniunea Europeană, ceea ce ar conduce la consumarea unei resurse importante pentru cheltuieli neesențiale.

Rămâne de văzut măsura în care comisarii europeni sunt dispuși să reia procesul de negociere cu România, în contextul în care țara noastră nu a demonstrat nici până acum că știe să fructifice oportunitățile financiare la timp și conform înțelegerilor prealabile.

Să nu uităm că procesul decizional este extrem de greoi la Bruxelles și că România nu a demonstrat până acum o forță deosebită la negocierile cu forul european.

În plus, PNRR are un orizont de timp destul de limitat, până în anul 2026 țara noastră trebuind să absoarbă cele 29,2 miliarde de euro, fără a face niciun pas greșit. Acest lucru presupune o coordonare instituțională mult peste ceea ce am dovedit până acum și o capacitate sporită de a începe și de a realiza mari proiecte de investiții într-un timp rezonabil.

Încheierea la timp a unor lucrări complexe prevăzute în PNRR, precum secțiuni de cale ferată sau de autostradă, reprezintă o mare provocare pentru administrația din România și nu au mai fost astfel de exemple în ultimii 15 ani, de când am aderat la Uniunea Europeană.