Oana Gheorghiu confirmă dezvăluirea Gândul despre emailurile către ADR și STS în care se interesa dacă instituțiile vor să cumpere produsele Schwarz Digits. Spune că nu a făcut trafic de influență

Într-o replică pentru redacția Gândul, Oana Gheorghiu recunoaște că a trimis emailuri la instituții ale statului. Gândul a dezvăluit că vicepremierul României a întrebat, de pe adresa de email de la Guvern, dacă Autoritatea de Digitalizare a României (ADR) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) sunt interesate de produsele gigantului german Schwarz Group. Ea menționează, însă, că nu a făcut trafic de influență prin acele emailuri.

Cu toate acestea, dreptul la replică începe cu acuzația că „informațiile vehiculate în spațiul public sunt false”, dar nu reiese ce este fals, din moment ce, câteva rânduri mai jos, Oana Gheorghiu recunoaște că acele emailuri sunt reale: „Demersul de a transmite către unele instituții o întrebare privind eventuale nevoi sau domenii de interes nu reprezintă nici trafic de influență, nici recomandare de achiziție, nici vreo formă de presiune.”

ULTIMA ORĂ Siegfried Mureșan anunță negocieri cu Sorin Grindeanu pentru viitorul Guvern: „Cu cât mai repede, cu atât mai bine”

08:23

Tabel ninsori | Pe ce dată vine prima ninsoare în 2026, în funcție de orașul în care locuiești, potrivit prognozelor Accuweather și ANM

08:21

„Informațiile vehiculate în spațiul public sunt false și construiesc, în mod artificial, suspiciunea unui demers nelegitim acolo unde a existat doar un schimb instituțional de informații, în logica identificării unor posibile soluții utile pentru procesul de digitalizare”, a transmis Gheorghiu.

Replica continuă: „Discuțiile cu Schwarz Digits nu au avut niciun caracter secret și niciun caracter comercial. Ele au fost discuții exploratorii, purtate în mod transparent, în beneficiul potențial al instituțiilor statului român, pentru a înțelege ce tipuri de soluții sau expertiză există și dacă unele dintre acestea ar putea fi relevante pentru nevoile administrației publice. Despre aceste discuții am comunicat inclusiv public, încă din data de 20 ianuarie:

https://www.facebook.com/oana.gheorghiu.58/posts/pfbid02sTwYyegzk9RN6bDowbLx6qqYtVQMYCkVTXMQ6d55BzTwzK6NSMzxyEWASPMiUXP2l

Mai mult, întâlnirea cu Schwarz Digits a fost convenită anterior ca eu să preiau mandatul de viceprim-ministru.”

Într-adevăr, întâlnirea a fost comunicată de Oana Gheorghiu, pentru urmăritorii săi de pe Facebook. La nivel de guvern, nu există însă nicio comunicare oficială din care să reiasă că reprezentanții Schwarz Digits au avut întâlniri cu reprezentanți ai guvernului sau altor instituții din România, în ianuarie 2026. Așa cum Gândul a subliniat, comunicarea oficială a guvernului este numai pentru data de 10 martie 2026. 

Gheorghiu a mai transmis că nu este nicio legătură între faptul că întreba prin emailuri dacă instituțiile statului sunt interesate de produsele Schwarz și faptul că un mare retailer din România, parte din același grup, a fost un donator generos pentru ONG-ul ei. Argumentul adus de vicepremier este că nu doar acest retailer a donat pentru campaniile sale.

„În ceea ce privește insinuarea unei legături între acest subiect și organizația Dăruiește Viață, ea este complet lipsită de temei. Pentru construcția primului spital ridicat în România exclusiv din donații private au contribuit peste 10.000 de companii, iar Kaufland este doar una dintre acestea. A sugera că acest fapt ar avea vreo legătură cu un demers instituțional legat de digitalizare este o speculație complet nefondată”, ne-a mai transmis Oana Gheorghiu.

„Nu am solicitat nimănui să contracteze servicii, nu am intervenit în favoarea vreunei companii și nu am exercitat niciun fel de influență asupra unor proceduri de achiziție sau de parteneriat. De altfel, este esențial de subliniat că nu am nicio atribuție de decizie în procesele de achiziție ale instituțiilor statului. Rolul meu a fost și este acela de a facilita dialogul, schimbul de informații și identificarea unor posibile oportunități de cooperare sau de învățare din experiențe externe relevante pentru transformarea digitală a administrației”, mai transmite Oana Gheorghiu către Gândul.

Nu este clar însă de ce a menționat aceste aspecte, întrucât Gândul nu a scris că vicepremierul ar fi solicitat contractarea serviciilor în mod direct sau că ar avea vreo atribuție în procedurile de achiziție.

Oana Gheorghiu a întrebat instituțiile statului dacă sunt interesate de produsele Schwarz Group

Gândul a scris, în exclusivitate, că vicepremierul României a dat emailuri la mai multe instituții din România în care întreba, practic, dacă acestea sunt interesate de produsele Schwarz Digits, artera IT a grupului german.

În urma articolului, Oana Gheorghiu a transmis o reacție redacției Gândul și publicăm integral mai jos punctul de vedere:

Informațiile vehiculate în spațiul public sunt false și construiesc, în mod artificial, suspiciunea unui demers nelegitim acolo unde a existat doar un schimb instituțional de informații, în logica identificării unor posibile soluții utile pentru procesul de digitalizare.

Discuțiile cu Schwarz Digits nu au avut niciun caracter secret și niciun caracter comercial. Ele au fost discuții exploratorii, purtate în mod transparent, în beneficiul potențial al instituțiilor statului român, pentru a înțelege ce tipuri de soluții sau expertiză există și dacă unele dintre acestea ar putea fi relevante pentru nevoile administrației publice. Despre aceste discuții am comunicat inclusiv public, încă din data de 20 ianuarie:

https://www.facebook.com/oana.gheorghiu.58/posts/pfbid02sTwYyegzk9RN6bDowbLx6qqYtVQMYCkVTXMQ6d55BzTwzK6NSMzxyEWASPMiUXP2l

Mai mult, întâlnirea cu Schwarz Digits a fost convenită anterior ca eu să preiau mandatul de viceprim-ministru.

Demersul de a transmite către unele instituții o întrebare privind eventuale nevoi sau domenii de interes nu reprezintă nici trafic de influență, nici recomandare de achiziție, nici vreo formă de presiune. Nu am solicitat nimănui să contracteze servicii, nu am intervenit în favoarea vreunei companii și nu am exercitat niciun fel de influență asupra unor proceduri de achiziție sau de parteneriat.

De altfel, este esențial de subliniat că nu am nicio atribuție de decizie în procesele de achiziție ale instituțiilor statului. Rolul meu a fost și este acela de a facilita dialogul, schimbul de informații și identificarea unor posibile oportunități de cooperare sau de învățare din experiențe externe relevante pentru transformarea digitală a administrației.

Dacă ar fi existat în acest caz orice element real care să indice o faptă de natură penală, acesta ar fi trebuit sesizat instituțiilor competente ale statului, nu livrat selectiv „pe surse” în spațiul public pentru a alimenta un narativ fals.

În ceea ce privește insinuarea unei legături între acest subiect și organizația Dăruiește Viață, ea este complet lipsită de temei. Pentru construcția primului spital ridicat în România exclusiv din donații private au contribuit peste 10.000 de companii, iar Kaufland este doar una dintre acestea. A sugera că acest fapt ar avea vreo legătură cu un demers instituțional legat de digitalizare este o speculație complet nefondată.

În concluzie, a fost vorba despre un demers transparent, exploratoriu și fără nicio consecință decizională sau comercială impusă vreunei instituții. Orice încercare de a-l prezenta drept trafic de influență este falsă și profund iresponsabilă.

AUTORUL RECOMANDĂ: