Obiceiurile alimentare nesănătoase în rândul tinerilor, motiv de preocupare în Belgia

Este sănătatea tinerilor o prioritate suficient de mare pentru factorii de decizie politică? Mâncarea nesănătoasă aflată la fiecare colț de stradă din Belgia ridică serioase preocupări legate de sănătatea publică, la care răspunsurile guvernului de la Bruxelles încă par ezitante. În cadrul programului radio Matin Première, experții au analizat măsurile luate și pe cele care urmează să fie luate pentru a combate dominația alimentelor procesate, relatează presa belgiană.

Problema alimentelor procesate

„ 30 până la 40% din dieta noastră zilnică constă în alimente procesate; în Regatul Unit și SUA, este 50-60%, iar în Australia 70%. Nu suntem încă în cel mai rău punct, dar ajungem încet-încet acolo ”, avertizează Laurence Doughan, expert în politici nutriționale la Serviciul Public Federal Belgian pentru Sănătate. În plus,  se așteaptă ca 250 de noi lanțuri de restaurante fast-food să se deschidă în Belgia în următorii cinci ani , adăugându-se la cele  1.019 deja existente, potrivit Food Service Alliance.

SCANDALOS Andrei Caramitru s-a speriat că se întorc în România „cocalarii, interlopii, clanurile, dacii liberi”, după votul din Germania: „Îi apucă pandaliile și violența pe aici vai de capul nostru”

00:14

EXTERNE Războiul dintre merdenea și croissant a ajuns în presa franceză. Publicația Le Monde a scris despre revolta românilor

23:22

În Belgia, 1 din 5 tineri este supraponderal

Ținta principală a acestei industrii sunt, fără îndoială, tinerii. „ Adolescenții nu sunt conștienți de ce conține mâncarea lor. Alegerile lor sunt adesea impulsive, influențate de ceea ce fac prietenii lor. Iar marketingul alimentar funcționează foarte bine cu tinerii ”, observă dieteticianul și nutriționista pediatră Gisèle Gual. „ Unul dintre principalele argumente de vânzare pentru adolescenți este și prețul atractiv. Toate aceste restaurante fast-food oferă meniuri mai ieftine decât o masă mai sănătoasă .” Potrivit Sciensano , în Belgia  , „ aproape unul din cinci tineri (19,4%) este supraponderal, iar 4,8% este obez ” în 2023-2024, deși supraponderalitatea nu este neapărat și exclusiv legată de o alimentație nesănătoasă.

Limitele acțiunii publice în reglementarea alimentelor nesănătoase

Această problemă este într-adevăr o problemă de sănătate publică. „ Avem tendința să lăsăm responsabilitatea în seama indivizilor și să nu abordăm colectiv problema alimentației sănătoase ”, se plânge Carlo De Pascale, critic culinar la RTBF. Confruntat cu dezbateri aprinse despre buget, mâncarea nesănătoasă „ nu este o prioritate în acest moment ” pentru guvern, comentează el. În timp ce Regatul Unit a anunțat interzicerea publicității la mâncare nesănătoasă la televizor și pe internet înainte de ora 21:00, sectorul alimentar belgian se autoreglementează și a fost de acord să interzică publicitatea în apropierea școlilor până la 1 ianuarie 2026. „ Reglementarea publicității este eficientă; impactul său este real ”, consideră Laurence Doughan, încurajând acțiuni suplimentare în această direcție.

Coordonatorul Planului Federal pentru Alimentație și Sănătate recunoaște, însă, limitele acțiunii publice în domeniul alimentelor nesănătoase: „ Am explorat de mai multe ori ideea de a le impozita mai mult, dar nu a fost inclusă în planurile guvernului, deoarece este dificil de definit fiscal: impozităm mai mult o brioșă dintr-un local foarte bun? ”. În schimb, ideea de a reduce TVA-ul la fructe și legume ar putea fi interesantă, dar, potrivit expertului de la Serviciul Public Federal pentru Sănătate, „ nu suntem siguri că o cotă de TVA de 0% ar avea un impact asupra prețului din magazine ”.

Măsura decisă de guvernul federal este o creștere cu 12% a TVA-ului pentru mâncarea la pachet , indiferent de valoarea sa nutrițională. „ În cele din urmă, această creștere afectează pe toată lumea, indiferent dacă este sănătoasă sau nu. Alimentația sănătoasă nu a fost forța motrice din spatele acestei reforme ”, critică Carlo de Pascale. De exemplu, o pizza congelată, care poate fi păstrată mai mult de 48 de ore, nu este supusă acestei taxe.

Laurence Doughan este deosebit de îngrijorat de impactul acestei taxe asupra meselor școlare, mai ales atunci când mesele de la cantină sunt furnizate de firme de catering. „ Aceasta ar reprezenta o creștere de 20 de cenți per masă pe zi, deci 5 euro în plus la facturile părinților, ceea ce reprezintă un cost suplimentar pentru unele gospodării ”, sau 50 de euro în plus pe an per elev. Există riscul ca adolescenții să fie descurajați să mănânce la cantină în favoarea sandvișurilor sau a meselor în afara casei, chiar dacă, potrivit dieteticianului Gisèle Gual, „ mesele calde la școală sunt o modalitate de a face o dietă echilibrată accesibilă tuturor, de a lărgi gama de alimente disponibile, atunci când părinții nu au neapărat timp să pregătească o masă foarte variată seara ”.

O altă modalitate de a ghida consumul către alimente mai sănătoase este Nutri-score-ul, care evaluează calitatea nutrițională a unui produs folosind literele de pe ambalaj.

Deși nu este obligatoriu în Belgia, o versiune mai strictă este utilizată de la 1 ianuarie 2026. „ Nutri-Score-ul se îmbunătățește. Acum include indicele de procesare a alimentelor ”, notează Carlo de Pascale. „ Scopul nostru este ca cât mai mulți producători de alimente să îl utilizeze, ideal în întreaga Europă ”, speră Laurence Doughan, deși Europa se confruntă constant cu dificultăți în această privință, sub presiunea giganților industriei europene .

În așteptarea unui răspuns din partea sferei politice, experții recomandă vigilența la cumpărături, verificarea ingredientelor de pe etichete și prudența cu conservanții , eventual chiar și utilizarea unor aplicații .

RECOMANDĂRILE AUTORULUI

Mâncarea de tip fast food, cauză de obezitate pentru tot mai mulți copii