Opoziția și rezistența la noile PLANURI-CADRU, provocarea fără precedent din educație. „Să nu pierdem clipa de a învăța întreg sistemul să aleagă”

Expertul în educație Marian Staș a făcut, într-un interviu pentru Gândul, o analiză completă și complexă în ceea ce privește posibilele schimbări din educație, după încheierea consultării publice pentru planurile-cadru la liceu, acestea fiind integrate până în luna mai.

Specialistul în politici educaționale a vorbit despre curajul și deschiderea unei părți a sistemului educațional din România, dar și despre incompetența unui alte părți a aceluiași sistem, încremenită într-un model educațional care nu are nimic în comun cu învățământul de secol XXI, deschis schimbărilor și care pune accentul pe elev și pe prioritățile acestuia.

Ministrul Educaţiei a anunțat, în 6 martie, încheierea consultării publice pentru planurile-cadru la liceu. Daniel David s-a arătat optimist și a spus că este tot mai convins că „putem avea concluzii satisfăcătoare pentru toţi actorii importanţi.”

ALEGERI 2025 Crin Antonescu, către românii din diaspora: „Vă aștept acasă”

15:42

ACTUALITATE Cătălin Predoiu, reacție în cazul tânărului mort de supradoză: Sunt profund afectat. Combaterea traficului de DROGURI este o prioritate clară a MAI

15:05

În timpul dezbaterilor pe noile planuri-cadru de liceu, „unii participanți au rămas uneori fixați pe aspecte prea punctuale (ex. doar materia proprie și numărul de ore)”, a menționat ministrul Educației, pe blogul său.

Dacă lucrurile vor funcționa „ca la carte”, elevii care intră în clasa a IX-a în anul școlar 2026-2027 vor învăța după planuri-cadru, programe școlare și manuale noi. Noile documente au fost puse în dezbatere de Ministerul Educației pe 31 ianuarie.

„Dezbaterile au avut exact rolul de a invita lumea să spună ce are de spus, fără ca jocul să fie tranșat în timpul lor”

Marian Staș recunoaște că Daniel David, ministrul Educației, a înțeles mai bine decât oricine importanța unei schimbări de paradigmă, aducând în dezbatere publică opinii și propuneri deschise, oneste și transparente despre ceea ce înseamnă planurile-cadru în învățământ.

„Ca proces, remarc faptul că Ministerul Educației s-a ținut de cuvânt și de planificare, a desfășurat toate dezbaterile la datele planificate, în locurile planificate și a și depășit la început un anume tip de agitație care a pus sub semnul întrebării desfășurarea propriu-zisă a primei dezbateri, cea de la Politehnică. Și, evident, recomandarea mea a fost «mergeți înainte, nu mor caii când vor câinii», ceea ce s-a dovedit o soluție onestă, cu integritate.

Al doilea lucru important –  poate chiar primul pe care vreau să-l menționez  – este faptul că Daniel David a probat, o dată în plus, că este din alt film. A moderat și a condus procesul profesionist, riguros, deschis, fără mânie, fără părtinire. A făcut comentarii, dar, așa cum a menționat de la bun început, s-a ținut de cuvânt și a lăsat loc liber și câmp deschis tuturor opiniilor.

Jocul nu este încă jucat. Adică dezbaterile au avut exact acest rol, de a invita lumea să spună ce are de spus, fără ca jocul să fie tranșat în timpul dezbaterilor. Daniel David a probat că știe exact despre ce este vorba în propoziția schimbării paradigmei, educației și conversației despre planurile-cadru”, a punctat expertul în politici educaționale.

„Am constatat o consistență extrem de mare a rezistenței la schimbare”

Expertul în educație a adus în discuție Principiul Pareto – cunoscut și sub numele de regula 80/20 -, precizând că, în tot acest context de discuții aprinse despre educație, 80% din comunitatea educațională a arătat o reticență la schimbare, în timp ce doar 20% au dovedit că sunt deschiși la anume tipuri de schimbări.

Marian Staș recunoaște că a apreciat și s-a bucurat să vadă și partea plină a paharului, și anume că sunt și oameni cu un filon sănătos și relevant, care au apreciat cu onestitate faptul că discuția despre planurile-cadru este o altfel de conversație a zilelor noastre.

„Al treilea comentariu  important, dacă ar fi să sintetizez un lucru care mi-a rămas de pe urma dezbaterilor – aș folosi metafora Principiului Economic al lui Pareto, 80-20 -, aș spune că, din ceea ce am auzit, din ceea ce am simțit, ce am urmărit și ce am citit, 80% din comunitatea educațională și nu numai, este mai degrabă rezistentă la schimbare. Un procent de 20% îi reprezintă pe cei deschiși la anume tipuri de schimbări.

Nu sunt foarte, foarte curajoși, dar vorbim despre oameni care, cel puțin, au întâmpinat cu mintea limpede și deschisă propunerile supuse dezbaterii de către Ministerul Educației, propuneri pe care eu le-am evaluat ca fiind cam de nota  7 – 7,50. Și în aceste condiții, am constatat o consistență extrem de mare a rezistenței la schimbare – peste 70-80% -, dar în același timp și un filon sănătos, bun, de oameni care au apreciat faptul că discuția despre planurile-cadru este o altfel de conversație, în formatul în care ministrul Educației le-a pus acum pe masă”, a spus Marian Staș.

„Această provocare existentă în lege este un aspect de proiectare fără precedent în istoria învățământului”

Specialistul în politici educaționale a precizat că, de departe, piesa de rezistență a conversației a fost ideea de curriculum la decizia elevilor în oferta școlii, mărturisind că este un enunț fără precedent în istoria educației din România, materializat în aceste propuneri de planuri-cadru.

„Niciodată până acum, în planurile-cadru puse în discuție sau aprobate de Ministerul Educației n-a existat o a treia coloană liberă, necompletată, pentru că ea urmează să fie materializată în funcție de decizia elevilor în oferta școlii. Ceea ce este un lucru, deopotrivă, fără precedent, extraordinar, remarcabil și în același timp un lucru care a testat puternic capacitatea de schimbare sau de rezistență la schimbare, sau disponibilitatea la schimbare a sistemului.

Soluția ca atare mi se pare încă tributară unui model centralizat. Eu nu sunt de acord cu această segmentare de 50% trunchi comun, 35% curriculum de specialitate și 15% decizia elevilor în oferta școlii. Pentru că cei 15%, de fapt, vin din 10% în primele două clase de liceu și 20% în ultimele două clase de liceu. Deci, în medie este 15%.

Copiii de a IX-a și de a X-a au decizia în mână o zecime din întregul lor buget, ceea ce este ridicol, iar copiii de clasa a XI-a și a XII-a au 20% decizia în mâna lor, ceea ce iarăși este total nerelevant și insuficient pentru ceea ce ar trebui să fie o școală de secol XXI. Dar chiar și în aceste condiții, această provocare existentă în lege este un aspect de proiectare fără precedent în istoria învățământului public din România”, a mai spus Marian Staș.

„Acestea sunt cele două condiții pentru a marca un punct de inflexiune istoric”

Expertul în educație consideră că ceea ce se întâmplă acum în sistemul educațional din România poate fi considerat un moment T zero, cu condiția ca la final Ministerul Educației să iasă pentru „90-95% din sistem cu cel puțin două sau trei variante de planuri-cadru, distincte pentru profilul teoretic și pentru profilul tehnologic.”

Marian Staș crede că, în momentul de față, cu un singur model de planuri, vor avea mari probleme, pentru că este imposibil de satisfăcut dorințe, preferințe, disponibilități de curaj, deschideri cu câte o singură variantă.

„Prima condiție este ca aceste planuri-cadru să iasă, de fapt, aprobate în două sau trei variante echivalente – cel puțin pentru teoretic și pentru tehnologic – astfel încât sistemul în ansamblul lui, adică peste 90% dintre școli, să fie obligate să aleagă. Că este mai curajos, că este mai conservator, nu  asta contează. Este obligatoriu ca, în momentul de față, să nu ratăm, să nu pierdem clipa asta de a învăța întreg sistemul să aleagă.

Restul de 5 – 10% –  o a doua condiție pentru cele 50, 60, 100 de licee sau câte or fi ele, vorbim depre cele mai curajoase – este ca Ministerul Educației să încurajeze și să apese exponențial pedala pilotării. Să încurajeze și să ceară liceelor deștepte, destupate la minte să-și proiecteze modele curriculare autonome pe preferințele fiecăruia, pe care să le aprobe, punând apoi liceele respective să le piloteze în ciclu de patru ani, începând cu anul școlar 2026- 2027. Acestea sunt cele două condiții pentru ca, într-adevăr, să marcăm un punct de inflexiune istoric”, a explicat Marian Staș.

„Oamenii, pur și simplu, nu vor această schimbare, iar exemplul concret este rezistența feroce a întregului sistem„

Expertul în educație a mai spus că înțelege frica de schimbare a profesorilor – punctând că vor fi consecințe de carieră didactică, de titularizare, de conținuturi -, dar teama de necunoscut nu poate acoperi ipocrizia și incompetența celor care se opun cu totul schimbării, deși știu și constată că lumea este într-o continuă adaptare și transformare.

„Hai să plec de la premisa de bună-credință. Spun că 65% din sursa principală de rezistență este frica de schimbare. Adică, este vorba de poziționarea – cât se poate de omenească, onestă, de înțeles, a oamenilor care n-au mai trecut prin așa ceva – față de o transformare semnificativă. Daniel David a transmis, mai subtil sau mai puțin subtil, mesajul că transformarea de planuri-cadru, în mod cert, nu va schimba sistemul doar ea însăși. Vor fi consecințe de carieră didactică, vor fi consecințe de titularizare, vor fi consecințe de conținuturi, vor fi consecințe de formare pe filieră didactică.

Deci, un fel de vârf de aisberg în raport cu care majoritatea oamenilor, care nu au mai făcut așa ceva în viața lor, evident că manifestă rezistență la schimbare. Iar 35% – nu mă feresc deloc să spun –  este ipocrizie și incompetență, pentru că văd clar că lumea s-a schimbat. Oamenii, pur și simplu, nu vor această schimbare, iar exemplul concret este rezistența feroce a întregului sistem, cu sindicatele în  frunte, la tema titularizării. Păi aia este cea mai ipocrită conversație din sistem. Pe de o parte, vrei salarizare pe bază de meritocrație și, pe de altă parte, pui inamovibilitate în sistem.

Așadar, două treimi este vorba de ceea ce înseamnă sentimentul firesc, natural al unor oameni care pot fi, să zicem, chiar competenți, chiar foarte competenți, dar oameni care nu s-au mai întâlnit cu asemenea transformare în viața lor profesională. Și atunci este firesc să le fie frică.

Sunt oameni de bună-credință și oameni care ar putea trece prin toată povestea asta cum trebuie dacă ar intra într-un proces de explicare, de învățare. Dar există și un procent foarte, foarte consistent de mediocritate și de incompetență, care evident că la așa ceva n-are cum să răspundă decât punându-se pe picioarele din spate„, a mai spus Marian Staș.

Obligativitatea orei de Religie. „Actualul aranjament este unul cu mari hibe de legalitate”

Expertul în educație a adus în discuție și subiectul orei de religie în școli – care a stârnit multe controverse de-a lungul timpului -, propunând ca aceasta să fie înlocuită cu o oră de educație spirituală.

Elevii participanți la o consultare pe noile planuri-cadru pentru liceu, organizată de Consiliul Național al Elevilor (CNE), își doresc ca religia să devină o disciplină opțională, aleasă exclusiv de elev, din Curriculum la decizia elevului din oferta școlii (CDEOS), și să fie introduse Educația pentru sănătate și Educația media.

„A început să explodeze mămăliga, ca să folosesc o metaforă din 1989, când toată lumea se referea la România în decembrie și spunea că nu mai explodează mămăliga. În momentul de față, notez pentru conformitate faptul că este deschisă conversația privind oportunitatea obligativității orei de religie în trunchiul comun. A încetat să mai devină un subiect tabu, ceea ce este foarte bine și sănătos. Actualul aranjament este unul cu mari hibe de legalitate, pentru că sunt niște contradicții între constituționalitate și felul în care este pusă în fapt tema ca atare. Aberația este că neconstituționalitatea obligativității se bate direct cap în cap cu prezența religiei în trunchiul comun, ceea ce înseamnă disciplină obligatorie.

Dincolo de aspectul ăsta, a căpătat tracțiune conversația despre ceea ce înseamnă oportunitatea actualului aranjament –  care mai degrabă este joc de putere și influență decât o construcție în folosul copiilor. Aranjamentul alternativ este în felul următor, și anume că acceptăm obligativitatea ca să nu modificăm legea și prezența în truunchiul comun, dar în loc de religie putem să punem educație pentru spiritualitate sau educație spirituală, de la clasa a a IX-a până la clasa a XII-a.

Vorbim despre o cu totul altă tematică și cu totul alt conținut, în care tema relației cu credințele, cu practici religioase reprezintă o componentă dintr-un plan mai larg care înseamnă autocunoaștere, care înseamnă spiritualitate, care înseamnă legătura cu sisteme de valori și așa mai departe. Or, eu estimez că, în momentul de față, așa ceva nu va fi posibil la nivelul întregului sistem. Cred însă că vor fi posibile pilotări deschise, curajoase, oneste, fără mânie, fără părtinire, în care această componentă obligatorie să fie transformată și să fie remodelată”, a detaliat Marian Staș.

„Este nevoie de o chestie făcută cu cap, fără mânie, fără părtinire, fără îndoctrinare și fără prozelitism”

Reducerea orelor de religie și un accent mai mare pe curriculumul la decizia elevului din oferta şcolii se numără printre propunerile profesorilor MERITO, potrivit ministrului Daniel David.

Comunitatea MERITO totalizează în prezent peste 120 de profesori laureaţi şi parteneri MERITO, iar unul dintre obiectivele proiectului este de a facilita punţi de comunicare şi consultare între aceştia şi factorii decidenţi în domeniul Educaţiei.

Marian Staș nu respinge ideea de religie în școli, însă recunoaște că este nevoie de ceva făcut cu cap, fără mânie, fără părtinire, fără îndoctrinare și fără prozelitism, lucruri care pot face mult rău tinerilor, ducând la pericole majore, atunci când subiectul este predat de oameni care sunt, mai degrabă, necompetenți și teziști.

„Ceea ce mă bucură este că am încetat să mai fiu o singură voce în spațiul public care construiește acest argument. Și spun asta în momentul în care profesorul Ciprian Mihali, de la Cluj – este universitar, șef de școală doctorală, predă filosofie, diplomat – scrie despre faptul că aranjanamentul de predare a religiei în școli este acum un eșec public.

În momentul în care echipa MERITO, o echipă destupată și deschisă la minte, spune așa ceva, în momentul în care copiii apreciază că acest lucru poate fi făcut și altfel, cred că începem să avem un subiect care capătă tracțiune și care nu mai este doar apanajul nebunului curții școlii. Lumea începe să realizeze faptul că putem acomoda, putem echilibra, că putem preveni pericolul de prozelitism și de îndoctrinare. Iar alternativa este o educație deschisă către spiritualitate, cu teme relevante.

În ceea ce mă privește, nu resping ideea să existe așa ceva. Sunt un om cu credință în Dumnezeu. Noi mergem la Biserica Greco-Catolică, iar relația mea cu principiul suprem este extrem de bine așezată. Prin urmare, pledoaria mea este pentru prezența unui astfel de tip de educație – mai ales acum când a apărut inteligența artificială, când suntem numai pe TikTok, când ne înstrăinăm.

Este nevoie de așa ceva, dar este nevoie de o chestie făcută cu cap, fără mânie, fără părtinire, fără îndoctrinare și fără prozelitism. Lucruri pe care le voi deschide și le voi denunța cu toată forța, pentru că le consider pericolele majore, atunci când acest subiect este predat de oameni care sunt mai degrabă incompetenți și teziști, deci oameni care fac cu totul altceva decât educație„, a conchis Marian Staș, expert în educație.

Ce urmează în cazul planurilor-cadru din educație

• Analiza tuturor sugestiilor primite prin e-mail în cadrul etapei de consultare publică, precum și a sugestiilor din cursul dezbaterilor naționale saualtor dezbateri punctuale care au avut loc (termen martie-aprilie). Un chestionar online va mai fi disponibil în curând, pentru toată perioada lunii martie, pentru comentarii ghidate suplimentare.
• Actualizarea Comisiei și procedurii de validare a planurilor-cadru (termen în martie). Elaborarea variantelor finale de planuri-cadru, cu ținta de a avea o susținere cât mai largă în rândul tuturor actorilor centrali – elevi, profesori, părinți – și relevanți – mediul socio-economic, autorități locale.
• Discutarea acestor variante cu actorii centrali – organizațiile elevilor, sindicate, organizațiile părinților – și relevanți din ecosistemul de educație – mediul socio-economic, autorități (termen luna mai).
• Punerea în transparență a Ordinului pentru planurile-cadru (termen în mai).
• Adoptarea planurilor-cadru prin Ordin de ministru (termen în mai-iunie).
• După adoptare, vor urma ceilalți pași curriculari: elaborarea programelor și conținuturilor; elaborarea manualelor; trainingul profesorilor (incluzând și alți actori, precum elevi, manageri, părinți, pentru procesele decizionale în care urmează să fie implicați). Ținta este ca elevii care vor fi în clasa a IX-a în anul școlar 2026-2027 să intre în noua logică curriculară.

Daniel David: „Avem şansa să trecem de la un sistem în care se predă mult şi prost la unul aerisit şi relevant”

Ministrul Educaţiei susține că acum România are şansa de a trece ”de la un sistem de educaţie în care se predă mult şi prost, foarte centralizat” şi care, pe lângă faptul că este învechit, ”chiar prin rezultatele generate ne pune adesea la risc copiii şi societatea, la unul în care se predă mai aerisit şi relevant, bine şi cu echilibru între centralizare şi descentralizare”.

Daniel David îi transmite preşedintelui Academiei Române, Ioan Aurel Pop, care vorbea despre o ”ofensivă contra istoriei şi geografiei”, că sunt ”prea mulţi copii care nu vorbesc corect limba română, se plictisesc de clasicii literaturii noastre, au teorii istorice pseudoştiinţifice, fac confuzii grosolane în geografia ţării, latina devine subiect de ironii”, iar astfel de probleme devin chiar unele de securitate naţională.

Primii elevi care vor învăța după planuri-cadru sunt cei care intră în clasa a IX-a în anul școlar 2026-2027

După ce noile programe școlare pentru liceu vor fi adoptate, reprezentanții Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație vor elabora și programele pentru bacalaureat. Absolvenții care vor susține examenul în 2030 vor da un bacalaureat diferențiat, în funcție de profilul urmat la liceu.

Ministrul Daniel David a explicat că propunerile de planuri-cadru includ un trunchi comun pentru toate filierele – teoretică, vocaţională şi tehnologică -, care va contribui la partea de cultură generală.

Mai exact, componenta trunchiului comun, respectiv cea a curriculumului de specialitate la nivel de liceu, vor cunoaște variații în funcție de anii de studiu, a anunțat ministrul Educației.

Astfel, la clasele a XI-a și a X-a, trunchiul comun va avea 65%, iar curriculumul de specialitate – 25%, urmând ca, în ultimii doi ani, trunchiul comun să ajungă la 35%, iar curriculumul de specialitate la 45%, potrivit prezentării susținute de ministru. Acestea vor fi completate prin componenta la decizia școlii.

„Au fost discuţii dacă vor intra din această toamnă. Realist vorbind, îmi place să fac lucrurile serios şi repede, când pot, fără să afectez calitatea. Nu reuşim până în toamnă să avem şi plan-cadru, şi programe. Şi, repet, fără să avem noi manuale şi fără să facem trainingul profesorilor, inclusiv pe linia privind ideea de ştiinţă ş.a.m.d., nu se poate decât cu anul viitor, 2026-207.

Curriculumul care este la dispoziția elevului din oferta școlii are o pondere mai mare. Asta înseamnă că școala oferă anumite discipline din care, după aceea, elevul alege. Și nu le oferă de formă”, a precizat ministrul Daniel David, pentru Edupedu.

CITEȘTE ȘI:

Cum pot schimba planurile-cadru, ”cartoful fierbinte” al Educației, ȘCOALA românească. Expert: ”Are relevanță istorică momentul în care ne aflăm”

An nou, ministru nou și o previzibilă schimbare la față a ȘCOLII ROMÂNEȘTI. Expert în educație: „Daniel David își poate asuma tăierea nodului gordian”

EXCLUSIV | Școala românească, o „ciorbă” cu multe ingrediente. Expert în educație: „Acest sistem creează fuga după note, trebuie găsit un echilibru”

EXCLUSIV | Legile educației, între secretomanie și mize politice? Specialist în educație: „Rezultatul va fi unul și mai mediocru. Le este frică să-și asume scoaterea modelului educațional din paradigma comunistă”

Autor

Mara Răducanu

Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul ... vezi toate articolele