Orașul de după gratii. Închisorile din România adăpostesc 25 de mii de deținuți. Unul din cinci este condamnat pentru crimă

Unul din cinci români aflați în închisorile din țară a comis, intenționat sau nu, o crimă, arată statisticile oficiale. Datele ministerului Justiției indică faptul că aproximativ 20% dintre deținuți au fost condamnați pentru omor. Practic, la cinci persoane private de libertate, una a ajuns la închisoare pentru crimă.

Statistică îngrijorătoare la nivelul Administrației Naționale a Penitenciarelor. În noiembrie 2025, în închisorile din România se află în custodie un număr de 25.572 de persoane private de libertate. Cam cât populația unui oraș precum Huși, Oltenița sau Sighișoara. Dintre aceștia, 4.962 de deținuți au fost condamnați pentru săvârșirea unor infracțiuni de omor sau lovituri cauzatoare de moarte, comprimă Fanatik.

Crimele cu violență și intenție (omor calificat, omor deosebit de grav) reprezintă aproximativ jumătate din această cifră. De asemenea, 1.005 persoane au fost condamnate pentru infracțiuni de omor în stare de recidivă.

În 2024, un număr de 506 persoane au fost condamnate pentru omor, doi dintre ucigași fiind minori. Condamnări de peste 10 ani de închisoare au primit 89 de deținuți.

Anul 2015, cel mai sinistru

Cifrele sunt, totuși, este în scădere față de anii trecuți (609 în 2023, 668 în 2022 sau 589 în 2021). Cel mai ”negru” an a fost 2015, când 913 persoane au fost trimise la închisoare pentru una dintre formele de omor prevăzute în legea penală. 48 dintre ele erau copii. De asemenea, 178 de condamnări au fost de peste 10 ani de închisoare.

Anul acesta, România a depășit ”pragul psihologic” de 25.000 de deținuți, pe care nu l-a mai atins din anul 2017. Începând cu 2019, când țara noastră a ”coborât” la 18.700 de pușcăriași, tendința a fost de creștere continuă. Astfel, în 2020 România avea aproximativ 21.000 de deținuți, în 2021 s-a ajuns la 22.900, în 2022 erau 23.114, în 2023 erai 23.360, iar în 2024 numărul deținuților ajunsese la 24.606. Ultima comunicare a ANP, din mai 2025, indica cifra de 24.879 de persoane private de libertate.

Țara noastră se confruntă de mult timp cu problema supraaglomerării penitenciarelor, precum și cu cea a condițiilor inadecvate în care deținuții trăiesc. De-a lungul ultimilor ani, România a fost condamnată de mai multe ori la CEDO pentru tratamente inumane sau degradante, datorită condițiilor de detenție.

Poliția Română spune că infracționalitatea este în scădere

Statisticile ministerului Justiției vin într-o oarecare contradicție cu cele prezentate de Poliția Română. MAI a comunicat că în primele nouă luni ale anului 2025 s-a înregistrat o scădere a numărului total de fapte penale sesizate (aproximativ 370.000 de sesizări), cu 12,2% mai puține față de perioada similară a anului trecut.

Tipurile de infracțiuni în creștere în 2025 sunt legate de: criminalitatea cibernetică și financiară, infracțiuni comise în mediul școlar sau traficul de persoane și minori.

Totuși, România rămâne un o țară relativ sigură

Față de alte state europene, România rămâne un o țară relativ sigură, cu un nivel scăzut al criminalității. Conform indicelui criminalității Numbeo pe 2025, România are un scor de 32,6 (unde un scor mai mic înseamnă o criminalitate mai mică), sub media statelor occidentale precum Franța, Germania sau Belgia.

Țările europene cu cel mai mare indice de criminalitate sunt considerate Rusia și Ucraina, state afectate de război și instabilitate. De asemenea, Belarus, Franța, Belgia sau Marea Britanie (în special în zonele urbane mari) se confruntă cu un val masiv de criminalitate.

De cealaltă parte, țările nordice (Islanda, Danemarca, Finlanda) dar și Elveția, Portugalia sau Slovenia sunt considerate printre cele mai sigure din Europa.

Recomandarea autorului: Criminalul fugar Emil Gânj își abuza sexual victima și filma scenele cu telefonul mobil. Imaginile au fost descoperite la percheziția informatică