„PAGUBE” uriașe după lăsarea României și Bulgariei la poarta Schengen. REZOLUȚIA care solicită Bruxelles compensarea costurilor din anii neaderării

Subiectul Schengen rămâne în continuare un „cartof fierbinte” pentru România și Bulgaria, iar discuțiile despre respingerea aderării pentru cele două țări sunt în continuare aprinse, stârnind numeroase dileme și întrebări. Comisia pentru petiţii a Parlamentului European cere Consiliului European să aprobe admiterea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen de liberă circulaţie până la sfârşitul acestui an, subliniind că cele două state continuă să îndeplinească criteriile de aderare. Reamintim că Rezoluțiile PE nu au forță juridică, dar reprezintă un instrument de presiune politică.

Mai mult, în petiția transmisă se precizează și faptul că respingerea lor a creat un sentiment antieuropean, producând daune economiei şi mediului, informează un comunicat difuzat pe site-ul legislativului UE.

EXCLUSIV Faimosul lider interlop Costi Litrașu, ridicat cu scandal de jandarmii de la Brigada Specială. A stat în libertate numai șase zile

05:00

NEWS ALERT Fragmente de dronă lângă Cazinoul Constanța. Intervenția autorităților este în desfășurare

00:43

Comunicatul aminteşte că executivul UE – Comisia Europeană – a apreciat că Bulgaria şi România sunt pregătite să adere la spaţiul Schengen, iar Parlamentul European şi-a exprimat în mod repetat sprijinul faţă de această aderare, cel mai recent într-o rezoluţie la 5 octombrie 2022 şi o dezbatere la 14 decembrie 2022.

Parlamentul European urmează să îşi exprime votul în legătură cu prezenta rezoluţie în sesiunea plenară programată între 10-13 iulie.

Austria a spus „nein” la aderarea României la Schengen

Reamintim că, după 11 ani de așteptări, România nu a primit, la finalul anului trecut, undă verde pentru a intra în spațiul Schengen, deși autoritățile române, dar și oficiali străini susțin că România a bifat, de ani buni, cerințele tehnice impuse.

Austria a fost singura care s-a impus aderării României, motivul invocat fiind cel al migrației. Mai mult, Austria s-a opus aderării României la Schengen fără a lăsa vreo posibilitate de a discuta și fără a accepta vreo formulă de compromis, o situație fără precedent în Uniunea Europeană.

„Cetăţenii din Bulgaria şi România sunt discriminaţi, confruntându-se cu întârzieri, dificultăţi birocratice”

În rezoluţia adoptată marţi cu 25 de voturi pentru, zero împotrivă şi zero abţineri, eurodeputaţii, membri ai Comisiei pentru petiţii, cer Consiliului European să voteze până la sfâşitul lui 2023 în favoarea aderării României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, având în vedere că ambele state au îndeplinit deja condiţiile necesare pentru admitere.

Membrii comisiei regretă decizia din 8 decembrie 2022 a Consiliului de a respinge primirea celor două state „fără a prezenta nicio justificare juridică legată de criteriile de aderare.

„Un spaţiu Schengen mai extins, fără controale la frontiere, ar face Uniunea Europeană mai puternică”, argumentează ei. „Faptul că România şi Bulgaria se află în continuare în afara spaţiului de liberă circulaţie reprezintă un impediment societal şi economic pentru firmele şi populaţiile celor două state”, mai spun eurodeputaţii.

Aceștia au precizat și faptul că „cetăţenii din Bulgaria şi România sunt discriminaţi, confruntându-se cu întârzieri, dificultăţi birocratice şi costuri suplimentare atunci când călătoresc sau fac afaceri în străinătate, comparativ cu omologii lor din spaţiul Schengen.”

• Remarcând timpii de aşteptare la trecerile de frontieră, eurodeputaţii arată că întârzierile pe care le suferă românii şi bulgarii pot fi de câteva ore şi chiar zile – comparativ cu 10 minute în absenţa controalelor la frontierele interne -, ceea ce înrăutăţeşte de asemenea condiţiile de muncă ale şoferilor de camioane.
• În plus, faţă de daunele provocate pieţei unice europene prin obstrucţionarea liberei circulaţii a bunurilor între state membre UE, textul menţionează „pagubele ireparabile” pentru mediul înconjurător, care nu corespund cu obiectivele de neutralitate climatică ale Uniunii.
• Sănătatea şoferilor, agenţilor vamali şi oamenilor care locuiesc în apropierea trecerilor de frontieră este periclitată de poluarea crescută de la miile de vehicule care aşteaptă zilnic să treacă frontiera şi emit astfel anual circa 46.000 tone de CO2, mai arată europarlamentarii în textul rezoluției.

„Costurile” celor 12 ani de neaderare

Rezoluţia cheamă Comisia Europeană să facă o estimare a costurilor de oportunitate şi a daunelor de mediu pe care România şi Bulgaria le-au suferit, începând din iunie 2011 din cauza „refuzului nejustificat'”de admitere în spaţiul Schengen, încurajând această instituţie să analizeze posibilităţi de compensare financiară.

Eurodeputaţii mai afirmă că situaţia actuală „este instrumentalizată de propaganda anti-UE, inclusiv propaganda rusă” ;i „subminează capacitatea UE de a-şi promova valorile şi buna guvernare în state terţe.”

Președinția spaniolă și șansa României de aderare

România ar putea avea o fereastră de oportunitate abia în toamnă, fiind șanse mari ca subiectul să fie pus pe agenda Consiliului JAI din octombrie de către președinția spaniolă, care sprijină România în drumul spre Schengen.

Suedia – care a preluat, în ianuarie, de la Cehia, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, pentru o perioadă de şase luni – părea hotărâtă să dea o nouă șansă României și Bulgariei în dosarul aderării la spațiul Schengen.

Premierul Suediei, Ulf Kristersson, declara în Parlamentul European, la preluarea președinției rotative a Consiliului UE, că țara sa dorește să pună pe ordinea de zi tema extinderii spațiului Schengen, pentru ca România și Bulgaria își poată pleda încă o dată cauza.

Mandatul de șase luni al Suediei se încheie însă în mai puțin de o lună fără ca opozanții aderării la Schengen a României și Bulgariei să fie convinși să își schimbe poziția și cele două țări să poată intra în spațiul de liberă circulație al Uniunii Europene.