Percheziții la Tinmar Energy, suspectată că a umflat prețul ENERGIEI pentru a încasa bani de la stat din schema de plafonare. Reacția Grupul Tinmar

Procurorii Parchetului General și polițiștii Direcției de Investigare a Criminalității Economice au descins, joi dimineață, la sediile mai multor firme din grupul Tinmar, controlat de omul de afaceri Augustin Oancea. Companiile sunt suspectate că ar fi tranzacționat energie între ele pentru a crește artificial prețurile și a deconta sume uriașe de la stat prin schema de plafonare-compensare.

Update: Grupul Tinmar a respins acuzațiile de înșelăciune și spălare de bani.

Grupul Tinmar, controlat de omul de afaceri Augustin Oancea, a reacționat după informațiile apărute în spațiul public privind perchezițiile efectuate de procurori. Compania susține că acuzațiile sunt „neadevărate și potențial prejudiciabile”, precizând că toate controalele efectuate de ANAF, Antifraudă și ANRE în ultimii ani s-au încheiat fără constatarea unor ilegalități.

Reamintim că în 2022, în perioada aprilie-august, când procurorii susțin că grupul Tinmar ar fi săvârșit infracțiuni de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și spălare de bani, ministru al Energiei era liberalul Virgil Popescu, iar arbitrul pieței energiei, ANRE, era condus de Dumitru Chiriță, din partea social-democraților.

SOCIAL Zona de pe glob unde se vor înregistra -60 de grade Celsius, zilele următoare. Este cel mai rece punct geografic

17:45

BANI Rubla rusească, în top 5 cele mai valoaroase active în 2025, alături de platină, paladiu sau aur. Ce investiții completează topul

17:37

„În ultimii ani, societățile din cadrul Grupului Tinmar au făcut obiectul unor controale ample și succesive desfășurate de toate autoritățile competente din România — inclusiv Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), Direcția Generală Antifraudă Fiscală și Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Toate aceste verificări s-au finalizat fără constatarea unor fapte care să depășească limitele activității economice normale și legale. În mod particular, tranzacțiile la care fac referire materialele de presă au fost analizate în detaliu de către ANRE pe o perioadă de aproape un an, concluzia autorității fiind aceea că nu se reține nicio culpă sau neregularitate în sarcina societăților noastre.

Grupul Tinmar a manifestat întotdeauna transparență deplină și cooperare totală cu instituțiile statului, punând la dispoziția acestora toate informațiile și documentele necesare pentru clarificarea situațiilor verificate. Vom continua să procedăm la fel și de această dată, pentru ca realitatea faptelor să fie corect stabilită și reflectată public.

Considerăm că diseminarea unor informații neverificate este de natură să aducă atingere imaginii noastre și relațiilor de încredere construite de-a lungul timpului cu partenerii și instituțiile financiare. Ne exprimăm convingerea că adevărul și transparența vor prevala, iar activitatea noastră, desfășurată cu profesionalism și respect față de lege, va fi corect înțeleasă și apreciată”, a transmis conducerea Grupul Tinmar după informațiile apărute public.

Update: Patronul grupului, Augustin Oancea, participă la percheziții după ce a solicitat acest lucru. 

Procurorii din cadrul Parchetului General și polițiștii Direcției de Investigare a Criminalității Economice (IGPR) desfășoară percheziții la această oră la patru firme din grupul Tinmar, unul dintre cei mai mari traderi de energie din România, a anunțat Parchetul General într-un comunicat.

Descinderile vizează companiile Tinmar Energy, Lord Energy, Solprim și Eye Mall, precum și locuințele administratorilor acestor societăți. Potrivit anchetatorilor, acuzațiile sunt de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și spălare de bani.

Potrivit G4Media, firmele din cadrul grupului ar fi tranzacționat energie între ele, la prețuri majorate artificial, pentru a putea deconta sume mai mari de la stat în cadrul schemei de plafonare-compensare, destinată sprijinirii consumatorilor în contextul crizei energetice.

Comunicatul Parchetului General

„În cursul zilei de astăzi, 6 noiembrie 2025, în cadrul „Operațiunii Jupiter 4”, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală, împreună cu ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române – Direcția de Investigare a Criminalității Economice, efectuează 8 percheziții domiciliare pe raza municipiului București, la sediile sociale aparținând unui număr de 4 societăți comerciale având ca obiect de activitate comercializarea și furnizarea energiei electrice, precum și la locuințele persoanelor fizice implicate în comiterea faptelor, într-o cauză privind săvârşirea infracţiunilor de „înșelăciune cu consecințe deosebit de grave” și „spălare a banilor”.

Efectuarea perchezițiilor domiciliare are ca scop descoperirea şi strângerea probelor cu privire la săvârșirea acestor infracţiuni.
În fapt, se reține că în perioada aprilie – august 2022, societățile din grupul X au desfășurat o serie de operațiuni pe piața energiei electrice care au generat profituri semnificative printr-un mecanism coordonat între societățile din cadrul grupului.

Persoanele juridice implicate au fost X.E. S.A., E.M. S.R.L., S. S.R.L. și L.E. S.R.L., fiecare având un rol specific în circuitul de tranzacții.

Obiectivul principal al acestor operațiuni a fost maximizarea sumelor compensate de la bugetul de stat prin schema instituită de O.U.G. nr. 27/2022. Astfel, E. M. S.R.L. a solicitat decontări pentru lunile mai– august 2022 în valoare totală de 225.542.488 lei, iar S. S.R.L. de 295.354.585 lei.

Exemplificăm schema de compensare aplicabilă cu privire la decontul lunar depus de una dintre societăți:

În luna august 2022, prețul mediu de referință de achiziție al energiei electrice al acestei societății a fost de 2.479,68 lei/MWh.
În această lună, societatea a furnizat pentru clienții non-casnici o cantitate de 72.269,50 MWh, rezultând un cost total de achiziție de 179.204.961,61 lei, iar dacă se ține cont de un cost cu dezechilibru maximal de 5%, costul maximal de achiziție poate fi considerat – 188.165.209,69 lei.

Din prețul mediu facturat de 1.685,43 lei/MWh, dacă se scad 488,55 lei/MWh (suma maximală a elementelor: 1. Componenta de furnizare, 2. Tarif de transport, 3. Tarif servicii de sistem, 4. Tarif de distribuție, 5. T.V.A., 6. Accize, 7. Contribuție cogenerare și 8. Certificate verzi), rezultă un preț mediu pe componenta de achiziție de 1.196,88 lei/MWh, ceea ce înseamnă că din activitatea de furnizare pentru luna august 2022, societatea ar fi putut încasa o sumă minimală de 86.498.118,49 lei.

Din costul de achiziție (cu dezechilibrele incluse) de 188.165.209,69 lei, dacă scădem suma minimală pe componenta de achiziție (din factură) de 86.498.118,49 lei, rezultă că suma maximală ce putea fi solicitată pentru a fi decontată ar fi fost de 101.667.091,20 lei.

Rezultă că, în mecanismul de compensare a prețurilor la energie reglementat de O.U.G. nr. 27/2022, practicarea unui preț mediu de achiziție mărit pentru cantitatea de energie electrică livrată clienților, a determinat un cuantum mai mare al sumelor decontate de la bugetul de stat în cadrul acestui mecanism.

Pentru a beneficia la maximum de acest mecanism, societățile au căutat să crească artificial prețul mediu de achiziție pe care îl raportau autorităților. Astfel, S.C. E. M. și S.C. S. au achiziționat energie de pe piața pentru ziua următoare (PZU), iar apoi a fost vândută către alte societăți comerciale din grup, la prețuri succesiv crescătoare, creând un circuit de tranzacții intra-grup.

În acest sens, X. E. și L. E. jucau rolul de intermediar, preluând energia la prețuri mai mari și revânzând-o mai departe către E. M. și S. contribuind la creșterea prețului mediu raportat.

Tranzacțiile s-au realizat prin contracte negociate direct, scopul fiind creșterea prețului mediu de achiziție pentru E. M. S.R.L. și S. S.R.L., în contextul lipsei unui plafon maximal pentru calculul sumelor decontate de la bugetul statului conform O.U.G. nr. 27/2022.

În esență, energia circula între firmele grupului la prețuri artificiale, ceea ce le permitea să solicite de la stat sume disproporționat de mari față de costul real suportat.

Astfel, s-au creat scheme de tranzacționare între persoanele juridice intra-grup: E.M. S.R.L. și S. S.R.L. au vândut energie către X. E. S.A. la preț de 460 lei/MWh, iar X. E. S.A. a revândut către L. E. S.R.L. la prețuri între 800 și 3500 lei/MWh, ulterior L. E. S.R.L. revânzând către E. M. S.R.L. și S. S.R.L. la prețuri între 933,45 și 3578,93 lei/MWh.

Concret, un exemplu este circuitul din luna mai 2022: E. M. S.R.L. A vândut către X. E. S.A. la prețul de 439,68 lei/MWh, X. E. S.A. a vândut către L. E. S.R.L. cu 999,44 lei/MWh, iar L. E. S.R.L. a revândut către E. M. S.R.L. cu 1.181,29 lei/MWh, generând profit semnificativ și influențând astfel prețul mediu de achiziție raportat în cererile de decontare către bugetul de stat.
Această „rotire” a energiei între societățile din cadrul grupului a permis E.M. și S. să raporteze un preț mediu de achiziție mult mai ridicat decât cel real de pe piață.

Creșterea prețului mediu de achiziție a condus la sume compensate foarte mari de la bugetul de stat.

S-a constatat, totodată, migrarea a 1.946 de locuri de consum de la X. E. S.A. către E.M. S.R.L. și S. S.R.L., astfel încât acestea să justifice necesitatea achiziționării unor cantități semnificative de energie electrică, creând totodată premisa creșterii valorii compensate de la buget, cu CLC-urile incluse la plafonare aproape duble în lunile iulie și august 2022.

Cantitățile totale achiziționate de E. M.S.R.L. au fost de 2.560 MWh în luna mai, 15.366 MWh în luna iunie, 47.401 MWh în luna iulie și 62.656 MWh în august, cu preț mediu ponderat crescând de la 975,33 lei/MWh la 2.479,68 lei/MWh; pentru S. S.R.L., cantitățile au fost de 1.107 MWh în luna mai, 40.756 MWh în iunie, 76.441 MWh în iulie și 89.502 MWh în luna august, cu preț mediu ponderat de la 972,52 lei/MWh la 2.479,68 lei/MWh.

Așadar, în paralel, societățile au crescut rapid portofoliul de clienți, preluând consumatori de la X. E. și raportând un număr mai mare de locuri de consum (CLC). Migrarea clienților a fost strâns legată de mecanismul de compensare: cu cât erau mai mulți clienți și cu cât era mai mare prețul mediu de achiziție, cu atât suma compensată era mai mare.

Operațiunile desfășurate nu respectau nici prevederile art. 57 alin. 61 din Legea energiei nr. 123/2012, care obligă furnizorii să acopere cel puțin 50% din necesarul portofoliului prin producție proprie sau contracte la termen, și nu de pe piețe spot. Prin acest mecanism, profitul grupului a fost maximizat în detrimentul bugetului de stat.

Această strategie a combinat coordonarea între societăți, creșterea artificială a portofoliului de clienți și utilizarea mecanismului de compensare pentru a genera câștiguri rapide.

În concluzie, activitatea grupului „X” între lunile aprilie și august 2022 reprezintă un exemplu de manipulare a pieței și a mecanismelor de compensare, prin tranzacții intragrup și creșterea artificială a prețului energiei, toate în scopul maximizării profiturilor pe seama bugetului de stat”, se arată în comunicatul Parchetului General.

Cine este Augustin Oancea

Grupul Tinmar este controlat de omul de afaceri Augustin Oancea, unul dintre cei mai influenți „băieți deștepți” din piața de energie. În clasamentul Forbes 500 din 2024, Oancea ocupa locul 21, cu o avere estimată la 1,6 miliarde de lei (peste 310 milioane de euro).

• În februarie 2024, ANRE a aplicat o amendă record de peste 200 de milioane de euro pentru patru traderi de energie care au obținut profituri uriașe în timpul crizei energetice, printre aceștia s-a aflat și grupul Tinmar. Furnizorii au contestat în instanță decizia autorității.
• De-a lungul ultimilor ani, firmele din grupul Tinmar au fost abonate la contracte „grase” cu instituțiile statului.
• În aprilie 2025, compania Eye Mall, parte din grup, a câștigat un contract de aproape 13 milioane de euro pentru furnizarea energiei electrice necesare iluminatului public din București, pentru o perioadă de un an.
• În 2023, Tinmar Energy a obținut un acord-cadru de peste 4 milioane de euro pentru furnizarea de energie către Ministerul Finanțelor și un altul, în valoare de 1,8 milioane de euro, cu ANAF.
• În decembrie 2024, compania și-a adjudecat un contract de 7 milioane de euro cu STB, iar în aprilie 2024 a semnat un acord de 44 milioane de euro cu Agenția de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) pentru alimentarea locurilor de consum din rețeaua instituției.

Tot în 2024, Tinmar Energy a obținut contracte majore cu Societatea Națională de Radiocomunicații, în valoare de 10 milioane de euro, și cu Metrorex, pentru 24 de milioane de euro, ambele pentru furnizarea de energie electrică pe o durată de un an.

RECOMANDĂRILE AUTORULUI

• VIDEO: EXCLUSIV | Cui plătim creșterile uriașe de costuri la energie. Patronul TINMAR, 150 milioane profit în primele luni din 2022, are proprietăți imperiale în Emiratele Arabe și Spania
• OFICIAL | Patru traderi din energie au primit amenzi – record de aproape 540 de milioane de lei pentru manipularea pieței. Descoperirile ANRE