Steven Everts, directorul Institutului UE pentru Studii de Securitate, avertizează că Uniunea Europeană se confruntă cu o amenințare rusească ce depășește cu mult războiul Moscovei împotriva Ucrainei. În fiecare zi, acțiunile Kremlinului dăunează intereselor europene în regiuni și domenii cheie. Cu toate acestea, blocul european se luptă cu modalitățile prin care ar putea răspunde, prins între supraestimarea puterii Moscovei și subestimarea ostilității acesteia.
Conform unui nou raport al Institutului pentru Studii de Securitate al UE, Europa nu are nevoie doar de o strategie, de izolare sau de construirea rezilienței, ci de o „devalorizare a Rusiei”, respectiv reducerea sistematică a capacității Kremlinului de a dăuna blocului comunitar.
Rusia este o putere globală care poate afecta, și chiar dăunează, intereselor fundamentale ale UE, notează Steven Everts într-o analiză publicată de Politico.
Dar Rusia lui Putin pierde și teren economic, diplomatic sau demografic.
Totuși, explică Steven Everts, pericolul pentru Moscova constă tocmai în această „agilitate”. Rusia se poate amesteca în democrațiile europene, poate alimenta instabilitatea în Africa și Orientul Mijlociu și poate susține regimuri autoritare din întreaga lume, cu resurse modeste.
„Este timpul ca UE să riposteze – și să lovească Kremlinul acolo unde doare.
Una dintre cele mai imediate amenințări pe care UE le-ar putea aborda este așa-numita flotă din umbră a Rusiei – petroliere care transportă petrol prin apele europene sub o proprietate neclare, evitând sancțiunile și finanțând mașina de război a președintelui rus Vladimir Putin.
Blocul comunitar ar putea acționa fără întârziere prin supravegherea agresivă a apelor teritoriale și a zonelor economice exclusive, în special în Marea Mediterană, Marea Baltică și Marea Nordului.
UE trebuie să acționeze mai inteligent și în ceea ce privește descurajarea. Aceasta înseamnă să nu se lase intimidată de amenințările și blufurile nucleare repetate ale Rusiei, ci să se concentreze pe intensificarea ajutorului militar practic pentru Ucraina – de la artilerie la drone și alte sisteme scalabile – fără a-și anunța în avans mișcările pentru ca Moscova să le manipuleze”, mai scrie directorul Institutului UE pentru Studii de Securitate.
Apoi, există China, punctează Steven Everts. Pe măsură ce Beijingul și Moscova se apropie, UE ar trebui să înceapă să utilizeze pârghiile economice – fie prin înăsprirea verificărilor investițiilor, fie prin amenintarea cu înghețarea țintită a exporturilor de bunuri cu dublă utilizare.
„Diplomația europeană ar trebui, de asemenea, să continue să expună contradicția dintre respectul declarat al Chinei pentru suveranitate și indulgența sa față de revanșismul imperial al lui Putin.
Există, pe de altă parte, și bătălia narațiunilor. Războiul informațional al Rusiei poate fi ieftin, dar este eficient, inundând undele radio cu minciuni, alimentând nemulțumirea și manipulând dezbaterea.
Între timp, răspunsul Europei a fost fragmentat și timid. Acest lucru ar trebui să se termine. Blocul are nevoie de o capacitate reală de comunicare strategică pentru a susține inițiative precum EUvsDisinfo, pentru a sprijini mass-media independente în regiunile vulnerabile și pentru a lucra în limbile locale.
Mesajul? Democrația, autodeterminarea și suveranitatea nu sunt concepte occidentale. Sunt principii universale, iar Rusia le calcă în picioare.
În cele din urmă, UE trebuie să își aprofundeze implicarea regională pentru a elimina influența Rusiei”, precizează Steven Everts.
În Balcanii de Vest, aceasta înseamnă recompensarea reformatorilor și pedepsirea obstrucționiștilor, eventual în grupuri mai mici de voluntari, dacă nu există un consens la nivelul întregului bloc.
În sudul Mediteranei, aceasta înseamnă cooperarea cu Turcia pentru a rezolva conflictele pe care Rusia le exploatează.
„În Africa, aceasta înseamnă trecerea de la răspunsul la crize la a deveni cu adevărat partenerul preferat, adesea declarat, investind în eforturi comune în domeniul infrastructurii, educației și materiilor prime critice, susținând în același timp agenția continentului în forumurile de guvernanță globală.
Iar în Indo-Pacific, aceasta înseamnă valorificarea punctelor forte ale Europei ca partener de încredere, deschis comerțului și colaborării cu privire la problemele și provocările care vor modela viitorul: cibernetică, inteligență artificială și tehnologii curate.
În toate aceste regiuni, UE trebuie să depășească cercurile deja familiarizate cu ea, cum ar fi guvernele și întreprinderile, și să investească în construirea de legături cu societatea civilă și cu viitorii lideri.
Principala concluzie este că Europa este departe de a fi neputincioasă. UE are influență diplomatică, putere economică, instrumente de securitate și un istoric în căutarea de parteneriate, mai degrabă decât în stabilirea de sfere de influență. Cu toate acestea, trebuie să utilizeze aceste atuuri cu promptitudine și intenție strategică.
Dacă vrea să depășească Rusia, UE trebuie să gândească și să acționeze în termeni de putere – și să aibă curajul să o folosească. Cel mai important, UE nu are nevoie de permisiunea nimănui altcuiva pentru a face acest lucru.
Poate confisca petroliere, poate expune minciuni și poate apărea în locuri pe care Rusia le-a considerat de mult timp „sigure”.
Spre deosebire de atâtea alte lucruri din Europa, neputința Rusiei nu va începe cu un summit grandios – va începe cu acțiune. Kremlinul joacă deja jocul. Este timpul ca UE să-l joace mai bine”, încheie Steven Everts.
Citește și: