Prima pagină » Actualitate » Poluarea și igiena excesivă, factori care favorizează ALERGIILE: Prof. univ. dr. Robert Ancuceanu despre cauze și riscuri

Poluarea și igiena excesivă, factori care favorizează ALERGIILE: Prof. univ. dr. Robert Ancuceanu despre cauze și riscuri

Bogdan PavelOlga Borșcevschi

Alergiile afectează tot mai multe persoane, inclusiv copii foarte mici, și sunt influențate de factori genetici, de mediu și stil de viață. Declarația îi aparține prof. univ. dr. Robert Ancuceanu, din cadrul UMF Carol Davila din București, și a fost făcută în cadrul emisiunii Gândul Green, susținută de Țiriac Auto.

Dr. Ancuceanu a subliniat că alergiile pot apărea la orice vârstă, dar sunt mai frecvente în copilărie și tinerețe.

Cu certitudine, este un mit că alegiile ar apărea doar în tinerețe și sunt cazuri de persoane la 50 sau 70 de ani care pot să facă pentru prima dată alergie la un anumit alergen. Pe de altă parte, există o tendință de a înregistra alergii la vârste tot mai fragede, tot mai timpurii, și sunt mai multe posibile explicații pentru aceasta. Pe de o parte, este posibil să avem pur și simplu sensibilizări alergice și îmbolnăviri alergice cumva la vârste mai tinere„, a declarat dr. Ancuceanu.

Profesorul Ancuceanu a pus în evidență diferența dintre apariția efectivă a simptomelor și capacitatea mai bună de diagnostic din zilele noastre.

„În trecut, puteai să ieși afară și, din cauza fânului, dacă sufereai de ceea ce se numește popular «boala fânului», care e o formă de rinită alergică, începea să-ți curgă nasul. Puteai să bănuiești că a fost de la curent. În urmă cu 100 de ani sau 200 de ani, oamenii bănuiau că te-a tras curentul și probabil de aia îți curgea puțin nasul. Nu întotdeauna se făcea neapărat legătura.

Astăzi, avem mijloace inclusiv de ceea ce s-ar numi alergologie moleculară, mijloace cu care putem, relativ exact, să identificăm mai rapid o reacție alergică. Sunt diverse mijloace diagnostice cu care putem confirma acest lucru. În plus, iarăși, astăzi, pentru că suntem mai educați, părinții își urmăresc mult mai atent copiii, iar dacă în trecut copilul era lăsat să joace pe uliță și îi curgea nasul, el se ștergea la nas și nici nu-i trecea prin gând să le spună părinților sau bunicilor, dacă nu era cumva văzut. Astăzi, părinții stau mult mai mult cu ochii pe copii. Deci, avem mai mulți factori care ar putea să explice asta. Pe de o parte, s-ar putea să fie, realmente, o patologie manifestată mai precoce, dar este posibil ca, cel puțin parțial, să fie vorba și de o patologie care e doar diagnosticată mai precoce, nu neapărat manifestată mai precoce. Deci, asta din punctul de vedere al vârstei”, a menționat specialistul.

Componenta genetică și riscul de alergii

Un factor important în apariția alergiilor este componenta genetică. Profesorul Ancuceanu a explicat că riscul de alergii este semnificativ mai mare la copiii ai căror părinți sunt alergici.

Dacă un părinte este alergic, copilul are o probabilitate de 30-50% să dezvolte alergii. Dacă ambii părinți sunt alergici, riscul crește la 60-80%, deci nu e cu certitudine 100%, dar probabilitatea e mult mai mare când unul sau ambii părinți sunt alergici. 

Se știe că nu toate populațiile umane au aceeași sensibilitate la alergii, variază în funcție de etnicitate și există și alți factori care sunt interesanți. Este clar că nu e doar componenta genetică, ci și o componentă epigenetică legată de factorii de mediu, inclusiv de stilul de viață”, a explicat profesorul Robert Ancuceanu.

Diferențe între mediul urban și cel rural

Un alt factor major îl constituie mediul de viață. Potrivit specialistului, alergiile sunt mai frecvente la persoanele care locuiesc în mediul urban decât în cel rural.

„Un posibil factor contributiv ar putea să fie poluarea, care tinde să fie mai mare în oraș și știm că poluarea tinde să agraveze manifestările alergice și cel puțin ale anumitor forme de alergii”, a punctat Robert Ancuceanu.

„Teoria igienei”: igiena excesivă, un posibil factor de risc

Un alt aspect semnalat de profesor este așa-numita „teorie a igienei”, conform căreia o curățenie excesivă ar putea contribui la creșterea numărului de cazuri de alergii.

Pe de altă parte, a circulat mult în mediul științific și vorbim încă despre așa-numita teorie a igienei, care speculează că, de fapt, în comparație cu ce știam cu 100 sau 200 de ani în urmă, în perioada contemporană, în ultimele câteva decenii asistăm la mai multe cazuri alergice, posibil și din cauza unei curățenii prea mari.

În trecutul istoric al omenirii, să spunem cu mai bine de cinci decenii sau zece decenii, mult mai bine de 100 de ani, nu aveam același standard de igienă. Eram mult mai murdari, ca să zicem așa, foloseam mai puțin săpun, stăteam mai mult cu mâna în țărână, în natură, în general, și probabil că ne expuneam la o floră microbiană mult mai diversă.  Speculația este că, de fapt, ce vedem acum ar putea să fie legat de faptul că pur și simplu sistemul nostru imunitar vine în contact cu mult mai puțini germeni decât în trecut și atunci, inclusiv din punct de vedere imunologic, nu reușește să reacționeze„, a precizat profesorul Robert Ancuceanu.

Conform specialistului UMF Carol Davila, această teorie este susținută de faptul că, în mediul rural, unde expunerea la flora microbiană este mai mare, alergiile sunt mai puțin frecvente.

Separat de teoria igienei, iarăși știm că, de fapt, biodiversitatea este mai mică în mediul urban decât în mediul rural. Și asta ar putea explica cumva diferențele, pentru că în mediul urban, din cauza industrializării, a cimentului ș.a.m.d., e clar că avem mai puține specii de insecte, microbi și plante decât avem în mediul rural. Deci sunt mai multe posibile explicații pentru această diferență. Dar da, riscul nu este egal”, a completat specialistul.

Emisiunea Gândul Green este susținută de Țiriac Auto.

Întreaga emisiune Gândul Green poate fi urmărită AICI:

CITEȘTE ȘI:

Prof. univ. dr. Robert Ancuceanu explică de ce AMBROZIA produce alergie: „Nu este o specie europeană, organismul nostru nu este învățat cu ea”

Comentarii 0

Lasă un răspuns

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.
Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.

Recomandarea video

Citește și

Mediafax
NU renunța la cafea! Un studiu amplu schimbă tot ce știam până acum
Digi24
Rusia pregătește un atac asupra Poloniei, avertizează SUA. Soldații Moscovei ar putea traversa granița și pătrunde pe teritoriul NATO
Cancan.ro
Singura școală din București unde toți elevii au luat sub 5 la Evaluarea Națională 2026
Prosport.ro
Cea mai frumoasă antrenoare din România i-a înnebunit din nou pe fani: „Superbă”
Adevarul
Planul ascuns din spatele bătăliei pentru guvernare. Analist politic: „Nu e o luptă în sensul clasic”
Mediafax
ATENȚIE, dacă stai pe scaun peste 30 de minute! Ce au descoperit cercetătorii în 12 ani de studiu
Click
Ce destinație de vis au ales doi vloggeri români pentru a scăpa de canicula din România: „Când o să ne fie cald, o să ne amintim de perioada asta”
Digi24
Trei scenarii privind viitorul Guvern. În ce variantă ar putea fi propus Alexandru Nazare premier
Cancan.ro
DOLIU în lumea radioului! A murit Anne-Marie Ionescu
Ce se întâmplă doctore
Vierme de un metru în intestin și 38 de paraziți în creier. Povestea femeii care a aflat prea târziu ce a contractat în timpul unei vacanțe
Ciao.ro
Poveştile de iubire care au rămas doar o amintire! Imagini tari cu Gina Pistol, Răzvan Fodor sau Andra Măruţă şi foştii parteneri
Promotor.ro
Peripețiile unui român care a plecat până în Thassos cu un vehicul electric de oraș
Descopera.ro
O structură mamut observată în spațiul cosmic sfidează tot ce știm!
Râzi cu lacrimi
BANCUL ZILEI. BUBULINA: - Bulă, de ce nu-mi mai muști urechea când te trezești...
Descopera.ro
Căldura tot mai mare este asociată cu rate mai mari de sinucidere în rândul tinerilor, în special la cei între 15 și 24 de ani