Postul Crăciunului începe din data de 15 noiembrie, pentru o perioadă de 40 de zile, până la Ajun. Este un timp de liniște și de rugăciune, când credincioșii caută purificarea sufletului și apropierea față de divinitate.
Potrivit tradiției, trebuie evitate mâncărurile de origine animală, cum ar fi: carnea, brânza și ouăle, cu rare dezlegări la pește. În tot acest timp sunt interzise nunțile, botezurile sau petrecerile, la fel și dansul și consumul de alcool. Tot în Postul Crăciunului, tradiția spune că nu este bine să dai bani sau obiecte din propria gospodărie.
De asemenea, ca și superstiții, se spune că după apusul soarelui, nu este bine să mănânci nimic. Tradiția povestește că sufletele celor adormiți vin atunci în vizită la cei vii. Pentru a-i onora, oamenii evită mesele târzii și păstrează liniștea în casă.
Focul din sobă trebuie să ardă tot timpul, fiind considerat un scut împotriva duhurilor rele. Dacă flacăra se stinge, se crede că spiritele întunecate pot să pătrundă în gospodărie. Ușile și ferestrele se închid bine, ca răul să nu aibă nicio cale de intrare.
În ce privește mesele din Postul Crăciunului, ele trebuie să fie mai simple, dar pline de savoare. Credincioșii renunță deci la carne, lactate și ouă, alegând mâncăruri de origine vegetală. Pe masa se va regăsi ciorba de legume, sarmalele cu orez și ciuperci, fasolea bătută sau cartofii copți. De asemenea, salatele de vinete, zacusca și tocănițele de legume sunt printre cele mai iubite preparate din această perioadă.
Atunci când este dezlegare la pește, românii se bucură de plachie, pește prăjit sau saramură cu mămăligă. Deserturile sunt și ele tot simple: colțunași cu gem, gogoși de post sau cozonac fără ouă și lapte.
Autorul recomandă: